În ședința Camerei Deputaților din 13 octombrie 2020 a fost adoptat un proiect de lege prin care se modifică și completează Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă, precum și celor deportate în străinătate ori prizonierilor de război.

La inițiativa deputaților Silviu Vexler (Federația Comunităților Evreiești din România), Slavoliub Adnagi (Uniunea Sârbilor din România) și Ovidiu Victor Ganț (Forumul Democrat al Germanilor din România), articolul 13 a fost modificat în sensul că "decretul-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora”.

Adoptat de Senat în data de 30 septembrie a.c., proiectul a fost votat la grămadă în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, cu 242 de voturi "pentru”, 2 „contra” și o abținere, după ce trecuse cu unanimitate de voturi de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și de Comisia pentru muncă și protecție socială. Menționăm că foștii deținuți politic nu au fost invitați la dezbateri.

În Comisia pentru muncă și protecție socială condusă de PSD-istul Adrian Solomon a fost invitat Tudor Polak, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, fără a fi invitat și secretarul de stat al Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, Octav Bjoza.

Articolul 13 este unul discriminatoriu, ținând cont de faptul că se face o distincție între foștii deținuți politic, pe care nici măcar regimul bolșevicului Ion Ilici Iliescu nu a făcut-o. În condițiile în care legionarii sau cei considerați legionari de către regimul comunist au beneficiat de prevederile Decretului-lege 118, nu pot fi excluși dintre beneficiari copiii acestora, care au îndurat aceeași suferință, ca toți urmașii foștilor deținuți politic, dacă nu chiar mai mare.

Întrebat de ce sunt eliminați din lege cei mai sus menționați, Ovidiu Ganț a afirmat că "toate cele se moștenesc”.

În timp ce austriacul Kurt Waldheim, fost membru al organizației naziste, a ajuns Secretar General al Națiunilor Unite, în România se propune pedepsirea nu numai a legionarilor, dar și a urmașilor acestora. Nemaivorbind de faptul că parte a celor condamnați ca legionari de către comuniști nu au făcut parte din Mișcarea Legionară. Vorba lui Țuțea, oricine era creștin și anticomunist putea fi acuzat de legionarism.

În astfel de situații s-au aflat Părintele Arsenie Boca, membrii grupului "Rugul Aprins” (printre care Părintele Dumitru Stăniloae, Părintele Daniil Sandu Tudor, poetul Vasile Voiculescu etc.), poetul Nichifor Crainic sau teologul Teodor M. Popescu și mulți alții.

Care sunt probele prin care se va demonstra apartenența legionară a foștilor deținuți politic? Sentințele Tribunalelor Poporului și acuzele inventate ale Securității bolșevice? Premierul comunist dr. Petru Groza precizase clar rolul acestor tribunale: organe de execuție ale Partidului Comunist din România.

În același timp, mulți dintre luptătorii arestați în 14 mai 1948, zi instituită de Parlamentul României ca Zi națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste printr-o lege promulgată de Președintele României, Klaus Iohannis, sunt acum condamnați prin noul proiect de lege. În schimb, deși regimul comunist a fost declarat ilegitim și criminal, în același parlament, nimeni nu s-a atins de pensiile foștilor nomenclaturiști comuniști sau ale securiștilor torționari.

Proiectul de lege a fost înaintat spre promulgare Președintelui României. Printr-o astfel de lege, mare parte dintre cei închiși, torturați sau executați în timpul regimului comunist sau dintre urmașii lor ar fi excluși de la drepturile firești.

Printre ei se află, spre exemplu, urmașii luptătorilor anticomuniști din Munții Făgărașului - marea majoritatea a acestora afiliați Frățiilor de Cruce și Mișcării Legionare -, precum și ai celor considerați de popor ca sfinți ai închisorilor, dintre care îi amintim pe Traian Trifan, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Virgil Maxim, Virgil Mateiaș, Ioan Ianolide, Părinții Ilie Lăcătușu și Crăciun Opre și mulți, mulți alții.

Singura soluție pentru foștii deținuți politic și urmașii lor, reprezentați de AFDPR, pare să fie contestarea amendamentelor discriminatorii la CCR ca anticonstituționale.

Citiți și audiați Radio România: Bandiți sau eroi. Grupurile de rezistență din munții României (1948-1958)