ascultă articolul

NAȚIONAL

1.      Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți Legile Justiției (Sursa) care instituie primatul dreptului european în detrimentul celui național (Sursa). Miercuri, 16 noiembrie, Colegiul Comisarilor din cadrul Comisiei Europene a adoptat raportul privind aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen (Sursa). Atât Olanda cât și Suedia se opun însă aderării României (Sursa), cea din urmă ignorând faptul că țara noastră a fost între primele care au ratificat aderarea sa la NATO (Sursa).

2.      Dosarul energetic: statul împotriva propriilor cetățeni.

·        În condițiile în care românii deja suportă unele dintre cele mai mari prețuri la energie, guvernul României a eliminat singura „portiță” prin care cetățenii puteau avea facturi decente la energia electrică. Din 11 noiembrie, momentul publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței care reglementează achiziția centralizată de energie, Hidroelectrica nu mai poate prelua clienți noi (Sursa). Potrivit redacției „Ziarul Național” această ordonanță a venit ca urmare a presiunilor exercitate de multinaționalele care se temeau că își vor pierde clienții (Sursa).

·        Autoritățile din România au închis în ultimul an 1.300 MW în termocentrale, aproape cât au cele două reactoare de la Cernavodă fără să ofere o alternativă.Sursa

3.      Dosarul politicii externe a României. Desuveranizarea, o nouă realitate?

·        Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, s-a aflat marți, 15 noiembrie, la Budapesta, unde s-a întâlnit atât cu omologul său, Peter Szijjarto, cât și cu premierul Viktor Orban (Sursa). După ce oficialul român a anunțat că anul viitor urmează să fie inaugurată Camera de Comerț româno-ungară, care va avea sediul la Budapesta (Sursa), Peter Szijjarto a declarat că Ungaria sprijină demersul României de a adera la spațiul Schengen (Sursa).

·        Din seria încercărilor Ungariei de a avea acces la Marea Neagră folosind poziția geostrategică a României. După ce presa națională a semnalat intenția țării vecine de a-și construi un port la Sulina (Sursa), în cadrul vizitei pe care ministrul Afacerilor Externe a făcut-o marți la Budapesta, a fost reluat subiectul liniei de tren de mare viteză care ar urma să lege portul Constanța de rețeaua europeană de căi ferate rapide prin Budapesta (Sursa).

4.      Lucian Bode, ministrul de Interne a declarat că România „trebuie” să se alinieze directivelor Uniunii Europene care cer schimbarea cărților de identitate. Până în 2031, toate actele de identitate vor avea un cip, pe care vor fi stocate două amprente: una digitală și una facială. Persoanele care nu doresc să dețină o asemenea carte de identitate  din motive religioase, pot solicita una fără cip. Sursa

5.      Potrivit datelor furnizate de către Eurostat, România se află pe ultimul loc în UE la capitolul producției de lapte, cu doar 3.628 litri, de aproximativ trei ori mai puțin decât Danemarca, țara care conduce clasamentul blocului comunitar  cu 10.097 de litri (Sursa). Pe cale de consecință, anul acesta, numai în primele opt luni s-a importat mai mult lapte decât în tot anul 2021 (Sursa).

6.      Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 480 de milioane de lei de la bănci la o dobândă de 8,31% pe an. Guvernul a planificat, în luna noiembrie 2022, împrumuturi în valoare de 4,2 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 920 de milioane de lei mai mult decât în luna octombrie (Sursa). Reamintim că România se împrumută la cele mai mari dobânzi pe termen lung din UE (Sursa).

7.      Continuă furturile de combustibil din unitățile militare. După ce anul acesta s-a descoperit faptul că din cadrul bazei aeriene Mihail Kogălniceanu s-au extras aproximativ șapte tone de motorină și kerosen (Sursa), în luna noiembrie Direcția de Prevenire, Combatere și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul MApN a constatat faptul că din cadrul unității militare din Miroslava (județul Iași) lipsesc 34 de tone de motorină  (Sursa).

ROMÂNI MINORITARI ÎN ROMÂNIA:

1.       În loc să ia măsuri concrete legate de cucerirea economică a Transilvaniei de către Ungaria, Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe, s-a mărginit, marți, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu omologul său ungar, să afirme că investițiile ungare în România nu trebuie să se raporteze doar la zona locuită de comunitatea maghiară, ci să se extindă pe tot teritoriul țării. Sursa

2.       Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de Dan Tanasă, împotriva sentinței Curții de Apel Târgu Mureș care a anulat o decizie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) care a stabilit că primarul UDMR din Ciumani se face vinovat de discriminarea pe criterii etnice a românilor. Sursa

3.       În urma unor verificări ale Autorității Naționale de Protecție a Consumatorilor, de pe rafturile unor magazine din Carei au fost retrase produsele a căror inscripție era doar în limba maghiară. Sursa 

MINORITĂȚI ETNICE ÎN ROMÂNIA

1.       Gergely Gulyás, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, a reiterat sâmbătă, la Visegrád, la cea de-a II-a ediție a Întâlnirii Jurnaliștilor Maghiari din „Bazinul Carpatic” realizările statului maghiar din ultimii 12 în ceea ce privește comunitatea maghiară din acest areal. Cea mai importantă reușită este „reconstruirea Bazinului Carpatic și a diasporei” prin:

·      acordarea cetățeniei ungare pentru 1.150.000 de maghiari care trăiesc în afara granițelor;

·      realizarea a 5.400 de obiective de investiții;

·      crearea unui sistem complet de învățământ în limba maghiară;

·      realizarea unei rețele de antreprenori maghiari peste granițe prin acordarea unui sprijin financiar de peste 492 milioane euro. Sursa

·      începând din anul 2015, peste 300 de tineri bursieri au fost trimiși în „Bazinul Carpatic” pentru a-i „ajuta” pe maghiarii din acest areal să-și păstreze identitatea. Árpád János Potápi, secretar de stat al Cancelariei Prim-ministrului ungar, cel care este responsabil pentru politicile naționale, afirmă că maghiarii care trăiesc în „Bazinul Carpatic” reprezintă aproximativ 50% din populația maghiară din afara granițelor Ungariei. Sursa

2.       Retrocedările ilegale din Transilvania continuă. Peste 2.000 de hectare de teren din județul Mureș au fost retrocedate abuziv de către instanța de judecată și cu acordul prefectului de Mureș unor urmași ai grofului Banffy Laszlo (Sursa). Tot la acest capitol, Tribunalul din Hunedoara a hotărât că presupuselor moștenitoare ale familiei de grofi maghiari Kendeffy, li s-au retrocedat ilegal 10.000 de hectare din masivul Retezat în anul 2006 (Sursa). Estimările recente aproximează că 35% din suprafața Transilvaniei aparține Ungariei ca urmare a retrocedărilor ilegale ce au avut loc după 1989. Sursa  

3.       Potrivit unui comunicat de presă remis de UDMR, în Parlament s-a adoptat o lege care face obligatorie inscripționarea bilingvă (în română și în maghiară) a plăcuțelor comemorative amplasate pe monumentele care au legătură cu comunitatea maghiară. Sursa

4.       Statul din România a reacționat târziu și timid la afirmațiile injurioase ale premierului Ungariei, Viktor Orban, de la Tușnad, prin Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării care s-a limitat să le califice drept „umilitoare la adresa unor categorii de persoane pe criteriul de naționalitate și rasă”.Sursa

COMUNITĂȚILE ISTORICE:

1. Deputatul Daniel Ghiță (PSD) a cerut acordarea cetățeniei țării noastre pentru cei 50.000 de români din Maramureșul Istoric (Transcarpatia din Ucraina de astăzi), întrucât Autoritatea Națională pentru Cetățenie blochează de opt ani procedura de acordare a cetățeniei pentru aceștia, pe motiv că Transcarpatia nu ar fi fost niciodată parte a statului român (Sursa). Amintim că în anul 1919, administrația militară și civilă românească a fost instalată în partea de la nord de Tisa a Maramureșului în contextul blocării ofensivei Ungariei bolșevice, după ce în 1918 întreg Maramureșul a votat unirea cu România (Sursa)

2. În fața primăriei Brânzeni din Edineț (Republica Moldova) a fost inaugurat bustul marelui mecena și filantrop Vasile Stroescu, artizan al Marii Uniri și membru de Onoare al Academiei Române. Sursa 

DIASPORA

1. Românul Ben Toma a fost ales Președinte al Camerei Reprezentanților din statul Arizona, din partea Partidului Republican, în urma ultimelor alegeri din SUA. Sursa

2. Episcopul Italiei a sfințit sâmbătă altarul Parohiei românești „Sf. Ier. Nectarie Taumaturgul” din Novara, în provincia Piemonte. Sursa

INTERNAȚIONAL

1.      Polonia a anunțat miercuri dimineață că o rachetă de fabricație sovietică a căzut în partea de est a țării, ucigând două persoane. Acesta a fost primul moment de la începerea conflictului din Ucraina în care arme rusești au căzut într-o țară NATO (Sursa). În baza unui raport preliminar, SUA afirmă că racheta care a lovit Polonia a fost lansată de forțele ucrainene împotriva unei rachete rusești care se apropia (Sursa). Având în vedere aceste aspecte, președintele Poloniei a decis retragerea cererii de activare a Articolului 4 din tratatul NATO, care prevede convocarea aliaților în cazul în care teritoriul unuia dintre ei este atacat (Sursa). Președintele Ucrainei pe de altă parte, a declarat că „Atacul cu rachetă din Polonia nu este nimic altceva decât un mesaj transmis de Rusia G20”(Sursa). Guvernul Ungariei a criticat, miercuri seară, afirmațiile președintelui Ucrainei, acuzându-l de lipsă de responsabilitate (Sursa). Analistul Bogdan Tiberiu Iacob scrie pe marginea acestui subiect că „situația riscă să se complice dramatic, iar marele perdant să fie NATO, pe mâna Ucrainei”(Sursa).

2.      O analiză a Institutului de Economie Mondială de la Universitatea din Kiel a arătat că Ucraina a primit 41 de mld. euro de la statele din Occident. Statele din UE au furnizat guvernului de la Kiev cele mai multe fonduri până în prezent (29 mld. euro), urmate de SUA (20 mld. euro), care, pe deasupra, va trimite Ucrainei 30 mld. euro în 2023. Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Serhiy Kislitsa, a afirmat că ajutorul Occidentului echivalează cu 86% din bugetul militar al Rusiei pe un an de zile. Sursa

3.      Donald Trump și-a depus marți candidatura la alegerile prezidențiale din 2024 printr-un document transmis Comisiei Electorale Federale (Sursa). În același timp, partidul Republican a obținut majoritatea în Camera Reprezentanților, ceea ce va complica agenda politică a președintelui Joseph Biden în ultimii doi ani de mandat și în perspectiva scrutinului prezidențial din 2024 (Sursa).

4.      Luând cuvântul la evenimentul B20 din Bali, parte a summit-ului G20, care cuprinde 19 țări și Uniunea Europeană, Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial, a vorbit despre dorința sa de a „restructura sistemic și structural lumea noastră”. Sursa

5.      Mii de locuitori din Guangzhou (metropola industrială din sudul Chinei locuită de18 milioane de persoane), exasperate de restricțiile privind COVID-19, au ieșit din izolarea obligatorie și au dărâmat panourile instalate de autorități pentru a-i ține în case, au distrus un centru de testare și s-au luat la bătaie cu forțele de ordine. Sursa

6.      Comisia Europeană a încercat, să permite unor companii precum Meta, Signal, Telegram și Google să supravegheze chat-urilor și e-mail-urile cetățenilor din statele UE pentru a preveni pornografia infantilă. O subcomisie a Consiliului Național al UE, la îndemnul parlamentarilor din Austria, a oprit însă adoptarea deciziei. Sursa

7.      Banca australiană Commonwealth Bank, va crea o funcție care monitorizează amprenta de carbon a clienților săi prin intermediul tranzacțiilor pe care le efectuează. Acest lucru va restricționa achizițiile individuale sub pretextul combaterii încălzirii globale și va pune bazele unui nou tip de credit social. Sursa

8.      Frontex (agenția UE de gestionare a frontierelor) a raportat că intrările ilegale în UE au atins recent un nou record. În primele zece luni ale acestui an, s-au înregistrat 275 de mii de treceri ilegale ale spațiului UE (în total), cu 73% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Sursa

9.       Președintele Indoneziei, Joko Widodo, a declarat duminică, cu ocazia lansării unui fond pentru pandemii al Grupului celor 20 (G20), că „suma de bani strânsă până acum pentru îmbunătățirea pregătirii pentru viitoarele pandemii nu este încă suficientă”. Sursa

 Parteneriat Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane