ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



După Belgia, Ungaria, țara premierului Viktor Orban, preia luni, timp de șase luni, cârma Consiliului Uniunii Europene și, pentru a disipa temerile la Bruxelles, a promis că va acționa cu "imparțialitate", informează AFP, potrivit Agerpres.

Derive antidemocratice și legături cu Kremlinul în ciuda ofensivei ruse din Ucraina: președinția ungară stârnește neliniște în Parlamentul European și în rândul mai multor state membre, într-un moment în care și Franța provoacă îngrijorare, cu o extremă dreaptă ajungând în frunte duminică, în primul tur al alegerilor legislative.

La Budapesta, guvernul vrea să dea asigurări, declarându-se gata să-și asume "obligațiile și responsabilitățile" misiunii sale care se desfășoară până în decembrie.

"Vom acționa ca un mediator imparțial, în deplină loialitate cu toate statele membre", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, dezvăluind programul la jumătatea lunii iunie. "În același timp", Ungaria va profita de lumina reflectoarelor pentru a-și prezenta "viziunea asupra Europei", a adăugat oficialul ungar.

Despre statul de drept, imigrație sau conflictul din Ucraina, Ungaria intenționează să-și facă auzită vocea discordantă, ceea ce i-a adus repetate conflicte cu partenerii săi și înghețarea a miliarde de euro din fonduri europene.

După ultima președinție ungară a Consiliului UE, în 2011, Viktor Orban s-a lăudat că le-a dat "bobârnace, pumni și palme amicale" "călăilor excitați" din Parlamentul European, care erau din punctul său de vedere o adunătură de "liberali și stângiști".

De data aceasta, Orban, în vârstă de 61 de ani, pare și mai combativ, între denigrarea "elitei tehnocrate" de la Bruxelles și vetourile în serie din ultimele luni pentru a bloca ajutorul militar pentru Kiev.

El a promis că va "ocupa Bruxellesul" la finalul alegerilor europene considerate "istorice", dar, deși votul din 9 iunie a reprezentat un progres pentru extrema dreaptă, mareea nu a avut loc.

Iar Viktor Orban nu a putut influența pozițiile cheie din UE: în ciuda opoziției sale, liderii au fost de acord să o numească din nou pe Ursula von der Leyen în funcția de șefă a Comisiei Europene. Coincidență sau nu, oficialul german a amânat pe termen nelimitat o vizită planificată inițial pentru această săptămână la Budapesta pentru a-și începe noul mandat de președintă a executivului european.

În ceea ce privește Parlamentul European, premierul ungar este departe de a-l fi cucerit: a pierdut deputați, iar partidul său Fidesz este încă neafiliat. Cu toate acestea, sunt în desfășurare negocieri cu alte partide din Europa centrală.

Orban și-a anunțat duminică, de la Viena, intenția de a forma un grup de "Patrioți pentru Europa" alături de liderul partidului naționalist austriac FPO, Herbert Kickl, și de fostul premier ceh eurosceptic Andrej Babis, fondatorul mișcării centriste ANO. Mai trebuie să obțină sprijin în alte patru țări pentru a putea forma o facțiune cu drepturi depline.

Suficient pentru a da tonul înainte de a începe o președinție concentrată pe șapte priorități, inclusiv consolidarea "competitivității economice" a blocului, o mai bună luptă "împotriva imigrației ilegale" și apropierea țărilor din Balcanii de Vest de aderarea la UE.

Însă, deși Budapesta anunță "o președinție activă", experții nu se așteaptă la un program foarte încărcat, câtă vreme noua Comisie trebuie să-și creeze noi repere.

Viktor Orban va încerca, fără îndoială, să obstrucționeze dosarele și să relaxeze restricțiile privind statul de drept pentru a recupera fondurile europene, dar "marja lui de manevră este limitată", consideră Daniel Hegedus, cercetător la centrul de reflecție German Marshall Fund.

Președinția rotativă permite țării care o deține să controleze ordinea de zi a reuniunilor celor 27, o putere semnificativă, dar nu absolută, potrivit mai multor diplomați europeni. Mai ales că Belgia și instituțiile europene au făcut eforturi importante pentru a securiza deciziile importante și "a limita astfel instabilitatea", explică analistul pentru AFP.

Un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost aprobat și negocieri de aderare calificate drept "istorice" au fost deschise oficial cu Ucraina - două decizii pe care Viktor Orban le dezaprobă.

În ciuda puterii sale limitate de a crea probleme, Ungaria nu va ezita să se dedea la "provocări pe partea comunicării", prezice Hegedus.

Sloganul președinției a făcut deja zgomot: "Make Europe Great Again", reluând mottoul fostului președinte american Donald Trump, pe care premierul ungar speră să-l vadă reales în noiembrie.