ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.


”Dacă ne vrem civilizați, înapoi la Hristos. Dacă vrem să ieșim din Evul Mediu în care ne înscriu unii și alții și să refuzăm Evul Mediocru către care ne îndreptăm, este nevoie de Hristos, iar Hristos ni se apropie de suflete și prin Sfinții Trei Ierarhi”.
 
Acesta a fost îndemnul dat de părintele profesor Constantin Necula în timpul predicii din Catedrala Mitropolitană, în ziua Hramului Facultății de Teologie ”Sf. Andrei Șaguna”  Sibiu, la finalul lunii ianuarie. Părintele Constantin Necula a vorbit și despre familie, subliniind că nu trebuie ”să călcăm pe cadavrele celor dinaintea noastră ca să fim cineva important pentru lume”, iar cei ce acuză Biserica pentru că apără familia, să nu uite ce înaintași a avut aceasta, potrivit tribuna.ro.

În predica sa, preotul sibian a îndemnat credincioșii să refuze Evul Mediocru spre care ne dirijează unii: ”Dacă ne vrem civilizați, înapoi la Hristos. Dacă vrem să ieșim din Evul Mediu în care ne înscriu unii și alții și să refuzăm Evul Mediocru către care ne îndreptăm, este nevoie de Hristos, iar Hristos ni se apropie de suflete și prin Sfinții Trei Ierarhi”. 

La finalul predicii, părintele Constantin Necula a citit un întreg pasaj din Eminescu, în care poetul subliniază importanța religiei pentru întregul proces de progres al omenirii: ”Îmblânzirea treptată a lumii noi este un merit de netăgăduit al religiei creștine, afară de aceasta ea a fost păstrătoarea culturii antice, precum arta modernă și datorește nașterea modelelor antice. Așa și creșterea lumii noi se datorește prototipul omului moral, Iisus Hristos. Pentru a-și îmbunătăți starea materială, oamenii au nevoie de mii de cunoștințe exacte. Pentru a fi buni, pentru a se respecta unii pe alții și pentru a-și veni unii altora în ajutor, oamenii au nevoie de religie. Pentru a mia oară se dovedește că spiritul religios, desigur unul și același cu iubirea nestrămutată de adevăr, e acela care formează civilizațiile”.
 
El a vorbit despre teologia și învățăturile Sfântului Ioan Gură de Aur, ale  Sfântul Grigorie de Nazians și ale lui Vasile cel Mare.

Părintele Necula a făcut o paralelă între structura interioară a celor trei sfinți, și felul în care ea le-a fost influențată de legătura cu familiile lor și, pe de altă parte, discuțiile din spațiul public din zilele noastre privind definirea familiei.

”Când astăzi se supără unii pe noi că apărăm familia ca Biserică, păi de ce nu se uită ce înaintași am avut, ce frumos a fost crescut Sfântul Grigorie de familia sa, care se umple de sfinți, ca și la Sfântul Vasile cel Mare. Cum poți să spui altceva despre relația dintre mamă și fiu când Ioan își lasă vocația lui deocamdată în așteptare pentru a-și îndeplini misiunea de fiu lângă maica sa. Ce își închipuie oamenii ăștia? Că sfinții nu și-au iubit părinții, că familia era de aruncat la gunoi ca să ieșim înainte, că trebuie să călcăm pe cadavrele celor dinaintea noastră ca să fim cineva important pentru lume?
 
Sfinții ne arată din contră: în fragilitatea relației cu familia lor, în bucuria trăirii cu familia lor află cel mai de preț dintre toate izvoarele care ne leagă de mântuire: pe Hristos Domnul, întrupat și dăruitor de viață. Apoi, au o rigoare luminoasă. Unii ne acuză pe noi astăzi că suntem rigoriști. Uneori și suntem. Alteori ne fac fanatici. Și lor le iese. Dar nu poți spune asta despre Sfinții Trei Ierarhi”, a mai spus preotul Constantin Necula.

”Pentru ei nu era o problemă gramatica, pentru că Retorică însemna să studiezi corect gramatică”

”Pentru niciunul dintre ei, Scriptura nu a fost o  lectură întâmplătoare. Erau absolvenți de Retorică, puteau să devină avocați mari, îndrăznesc să spun profesori universitari mari, dar au ales să-i slujească lui Hristos la cea mai de preț dintre universități, la cea mai înaltă catedră pe care și-o poate dori, catedra altarului Împărției lui Dumnezeu”, a mai spus preotul.
 
Constantin Necula a făcut referiri și la o altă trăsătură a celor trei - bunul simț, ”un bun simț care a început să fie toxic pentru cei care cred că doar nesimțirea te poartă înainte. Luptând cu corupția vremii, sunt împotriva secolului în care trăiau (...) Sfinții luptă împotriva civilizației anenantizării”.