Interpretarea muzicii bisericești în stilul tradițional bizantin a luat o amploare impresionantă în ultimii 30 de ani. Iubitorii acestui fel de muzică îi îndrăgesc foarte mult pe membrii Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale. Părintele Cristian Alexandru este unul dintre psalții care dau valoare acestui grup prin vocea, dar și prin compozițiile sale, peste 50, între care „Ne vom întoarce într-o zi” (versuri de Radu Gyr), „România mea” (versuri de George Lesnea), „O noapte minunată”, „Colindul tatălui”, dar și muzică folosită în cult - și chiar și Imnul Psalților, lansat anul acesta, care este „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești”. Vă invit să-l cunoașteți mai bine pe cel care a compus muzica atâtor melodii care ne alină inimile și ne întăresc legătura cu Dumnezeu, scrie Daniela Șonticăîn Ziarul Lumina. Redăm o parte din interviu împreună cu un portret realizat râvnitorului psalt de artistul George-Sorin Nicolae special pentru ActiveNews, împreună cu mulțumirile noastre pentru activitatea sa din sânul apreciatului Grup psaltic „Tronos”.

Daniela Șontică: Părinte Cristian Alexandru, ca membru al Grupului psaltic „Tronos" al Catedralei Patriarhale, v-ați remarcat prin mai multe compoziții deosebite, îndrăgite de public: Imnul satului românesc, Imnul rugăciunii isihaste, dar și câteva colinde. Vă rog să ne vorbiți despre pasiunea pentru această muzică.

Pr. Cristian Alexandru: Mai întâi de toate, aș vrea să vă mulțumesc pentru faptul că v-ați gândit la mine și pentru deosebita cinste pe care mi-o faceți cu ocazia susținerii acestui interviu în paginile celui mai prestigios cotidian bisericesc, „Ziarul Lumina" al Patriarhiei Române. Sunt membru al Grupului psaltic „Tronos” al Patriarhiei Române condus de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă - dascălul meu de psaltichie - încă din luna octombrie a anului 2007, când am început studiile universitare la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Majoritatea membrilor din grupul nostru s-au format ca psalți sub bagheta acestui interpret talentat, care are harisma de a aduna oameni valoroși în jurul său, de a-i promova și de a-i ține uniți.

„Tronos" este o mare familie. În toți acești ani, atât prin muncă asiduă, profesionalism, seriozitate, cât și prin abordarea unui vast repertoriu muzical, care depășește puțin sfera muzicii bisericești, a ajuns unul dintre cele mai renumite grupuri de muzică bizantină din întreaga lume. De-a lungul vremii, „Tronos” a susținut nenumărate concerte, atât în țară, cât și peste hotare, alături de protopsalți de prestigiu din spațiul ortodox european și de la Sfântul Munte Athos.

În ceea ce privește pasiunea mea cea mai mare, compoziția muzicală, ea și-a avut începutul cu câțiva ani înainte de venirea mea la „Tronos”, mai exact din 2002, când am devenit elev la Seminarul Teologic Ortodox din Giurgiu. Am avut marea șansă să am profesori foarte buni, pe pr. Constantin Dumitrescu la muzică psaltică și pe doamna Maria Băiatu la muzică liniară, cărora le port un mare respect. Petreceam nenumărate ore în sala de meditații unde umpleam pagini întregi cu cele mai frumoase semne pe care omenirea le-a putut crea: neume bizantine. Eram pur și simplu cucerit de fru­musețea acestor semne încărcate de spiritualitate și de istorie.

Creația mea din cei 21 de ani de muncă este destul de vastă și numără câteva sute de piese care acoperă toată aria liturgică a Bisericii: slujbe de sfinți, cântările Sfintei Liturghii (Antifoane, Trisaghioane, Heruvice, Anaforale, Axioane, Chinonice), cântări de la Vecernie și Utrenie (Anixandare, Fericit bărbatul, Kekragarii, Dogmatici, Lumină lină, Născătoare de Dumnezeu, Tropare, Sedelne, Pasoapnoarii, Doxologii), Irmoase Calofonice și multe altele. Am compus, transcris, prelucrat în jur de 50 de colinde, cântări patriotice și cântece pentru copii. O parte din creația mea se regăsește pe blogul psalților Catedralei Patriarhale și pe canalul meu de YouTube, Cristian Preotul.

Vă invităm să citiți interviul integral la Ziarul Lumina al Patriarhiei Române

VIDEO: TrinitasTV / Concertul „Uniți prin Centenar”: „Ne vom întoarce într-o zi”