ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În ciuda piedicilor puse de președintele Iohannis legii care instituia 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon, atacată din primul moment de șeful statului la Curtea Constituțională a României (CCR), actul normativ a trecut de legislativ.

Camera Deputaților a adoptat, marți, proiectul de lege privind declararea în 4 iunie a Zilei Tratatului de la Trianon, respingând cererea președintelui Iohannis de reexaminare a acestui proiect, anunță Agerpres. Au existat 175 voturi pentru, 23 împotrivă și 85 de abțineri. Camera Deputaților este for decizional.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon și prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței acestui Tratat. În acest sens, autoritățile centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin material și logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

La 13 mai, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege și l-a trimis președintelui pentru promulgarea legii. Președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, însă Curtea a respins obiecțiile de neconstituționalitate.

Ulterior, șeful statului a retrimis Parlamentului legea spre reexaminare.

În motivarea cererii de reexaminare se arată că legea trimisă la promulgare a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. "Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică", se mai arată în cerere. Președintele a considerat că se impune reanalizarea legii prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile, etc.

În schimb, legea prin care educația sexuală poate fi predată în școli doar cu acordul părinților, un alt act normativ care nu a fost pe placul președintelui, fiind contestat la CCR, mai are de așteptat. Curtea Constituțională, care urma să se pronunțe în privința acestei legi la finele lunii trecute, a decis să o amâne până la data de 18 noiembrie. În Sesizarea lui Iohannis către CCR, se spune că legea contravine articolului 29 privind libertatea conștiinței din Legea fundamentală.

"Considerăm că prin legea dedusă controlului de constituționalitate se impune un stereotip/clișeu în ceea ce privește rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul și același, să se încadreze într-un tipar și să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancțiunea fiind interzicerea activității de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educațional”, spune Iohannis în sesizarea la CCR.
 
În fapt este vorba de impunerea ideologiei genului în grădinițe și școli, prin care se permite odată cu "educația sexuală" și "educația" homosexuală.