ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Camera Deputaților a adoptat luni o modificare a articolului 369 din Codul Penal care prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă pentru discriminare sau incitare la ură. Însă această criminalizare a discursului (fie el și calificat ca incitator la „ură”) ar putea aduce grave prejudicii libertății de exprimare, libertății presei și articolului din Constituție care stipulează că „cenzura de orice fel este interzisă”, dat fiind că atât discriminarea, cât și ura sau incitarea la violență sunt noțiuni subiective,  greu de definit („Ce este Adevărul?”, se întreba Pilat din Pont), și o asemenea lege i-ar putea încuraja pe diferiți minoritari să țină în șah majoritatea, amenințând-o cu închisoarea sau cu amenzi usturătoare. Printre minoritarii care se victimizează excesiv, dar au o atitudine nicidecum defensivă, ci ofensiv-revanșardă la adresa minorității, s-ar putea număra homosexualii, rușii (Ambasada Rusă și-a îndemnat cetățenii să denunțe orice discriminare sau violență la care sunt supuși), țiganii (romii), sașii („naziștii”) sau evreii, adepții globalismului sau cei ai suveranismului, pesediștii (au existat procese împotriva etichetărilor de tip „ciuma roșie” sau „sudalma civică”), useriștii (campioni ai sensibilității excesive, urmate de delațiune prodigioasă), UDMRiștii (care au denunțat mereu la CNCD membri ai mișcărilor patriotice românești că le-ar fi lezat demnitatea inclusiv citând din... Mihai Eminescu), bolnavii de orice boală în afara celor considerate contagioase (aviz antivacciniștilor cu test pozitiv sau vaccinaților cu test pozitiv) și alte categorii, inclusiv minorități religioase, dac-ar fi să ne gândim la imigranți musulmani sau chiar la agnostici.
 
Suntem curioși dacă și creștinii vor fi apărați de această lege într-o societate puternic secularizată sau, dimpotrivă, vor suferi consecințele ei atunci când alți minoritari îi vor reclama pentru „discriminare” bazată pe Scriptură, dar condamnată de Codul Penal. Indiferent de îndreptățirea sau ipocrizia oricăreia dintre categoriile enumerate, hiba unei asemenea legislații, care ar putea și va fi exploatată în direcția unor posibile abuzuri, stă în subiectivismul interpretării unor termeni precum „discriminare”, „ură”, „incitare la violență”, precum și a celor care vor aplica sancțiunile bazate pe astfel de criterii.
 
Societatea deschisă, lăsată cu gura închisă

Articolul nr. 369 din Codul Penal se referă la toate categoriile considerate discriminate, pornind de la criterii de orientare sexuală, vârstă, religie, până la cele de naționalitate, etnie sau chiar avere sau diverse afecțiuni. Modificarea acestui articol s-a votat în Camera Deputaților, luni, iar în câteva zile ar putea fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, pentru că retrimiterea în Parlament se poate face o singură dată și s-a-ntâmplat deja, în iulie 2021, când acesta a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu aceeași lege.
 
Non-discriminarea ar putea reînvia cenzura și autocenzura, ba chiar și detenția politică 

Astfel, după ce va intra în vigoare, modificarea legislativă va pedepsi „cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă” incitarea la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane, pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie. Anul trecut, președintele a trimis la CCR Legea pentru modificarea art. 369 (din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, care transpune și art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008) privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Motivația a fost că lipseau criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracțiune. Iohannis preciza că soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilității, cât și clarității normelor. S-a cerut și includerea rațiunilor pe baza cărora sunt protejate anumite categorii de persoane sau un membru al unei categorii de persoane, prin „existența unor criterii explicite”. De fapt, lupta se dădea mai ales în contextul atacurilor politice, pentru că ar fi fost pasibili de pedeapsă toți cei care incitau la violență împotriva „ciumei roșii” (PSD), dar nu numai, scrie Jurnalul.ro

Și bullying-ul (hărțuirea verbală) este pedepsit cu închisoarea

Dat fiind că modificarea prevedea sancțiuni dure pentru toți cei care promovează discursul urii împotriva categoriilor defavorizate, a țiganilor, a evreilor, a membrilor comunității homosexualilor/ bisexualilor / transexualilor, a femeilor, a supraponderalior sau a grupurilor etnice și a indivizilor din aceste grupuri care pot deveni victime ale bullying-ului sau ale violenței, în urma denigrării lor, s-a dus o adevărată luptă pentru eliminarea sau măcar întârzierea aplicării ei, prin declararea neconstituționalității acesteia. Nu fără temei, având în vedere că această supra-reglementare ar putea aduce atingere unor libertăți constituționale, printre care libertatea de exprimare, libertatea conștiinței și libertatea presei.
 
Însă nu acestea au fost motivele președintelui, care s-a arătat mereu preocupat de combaterea antisemitsmului, intoleranței și rasismului/xenofobiei, așa cum le înțelegea el (de exemplu, în 2018 i-a făcut intoleranți pe adepții Referendumului despre Căsătorie, dând exemplu el însuși de intoleranță și instigare la ură împotriva unei categorii sociale). Iohannis mai arăta, anul trecut, că este necesară includerea unor criterii în conținutul normativ al art. 369, subliniată și prin Raportul privind România al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei (al cincilea ciclu de monitorizare) adoptat pe 3 aprilie 2019 și publicat în data de 5 iunie 2019. 

„Formularea propusă prin norma criticată, prin maxima ei generalitate, nu numai că nu permite distingerea infracțiunilor ce sancționează rasismul și xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura, dar creează și insecuritate juridică prin faptul că atât cetățenii, cât și autoritățile însărcinate cu combaterea acestui tip de fenomen infracțional sunt liberi să aplice, în realitate, propriul cod de valori”, se menționa în sesizarea către CCR. Klaus Iohannis arăta și că actul normativ adoptat nu respecta cerințele legale privind integrarea sa în ansamblul legislației și corelarea cu tratatele internaționale la care România este parte. Astfel, legea a fost întoarsă în Parlament, după ce s-a constatat că era neconstituțională, iar cele două Camere au votat o nouă formă a acesteia, pe care președintele este acum obligat să o promulge.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews