ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.


Avocatul Gheorghe Piperea a atacat pe 1 iulie 2021 la Tribunalul Uniunii Europene Regulamenul 2021/953, prin care Parlamentul U.E. le-a impus statelor membre așa-numitul „certificat digital privind COVID” (denumit popular „pașaport de vaccinare”), informează Lumea Justiției

Iată ce stipulează „Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a „facilita” libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19”:

- art. 5 alin. 3 TUE: „În temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniuni";

- art. 6 lit. a TFUE: „Uniunea este competentă să desfășoare acțiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a acțiunii statelor membre. Prin finalitatea lor europeană, aceste acțiuni au următoarele domenii: protecția și îmbunătățirea sănătății umane”.

Prezentăm principalul pasaj din acțiunea avocatului Gheorghe Piperea la Tribunalul U.E.:

„Expunerea motivelor de nelegalitate

Încălcarea principiului subsidiarității

7. Prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19, se încalcă unul din principiile de bază ale funcționarii Uniunii Europene: principiul subsidiarității.

8. La nivel de organizare si functionare a Uniunii Europene, principiul subsidiaritatii impune ca, in domeniile care nu sunt de competenta sa exclusiva, Uniunea intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional si local.

9. De asemenea, Articolul 1 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii stabileste ca fiecare institutie asigura in permanenta respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii definite la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

10. Raportat la prevederile adoptate prin Regulamentul privind introducerea Certificatul UE COVID-19, in conformitate cu art. 6 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, in domeniile legate de protectia si imbunatatirea sanatatii umane, Uniunea Europeana poate doar sa sprijine, sa coordoneze sau sa completeze actiunile statelor membre. Pentru domeniul protectiei si imbunatatirii sanatatii umane, Uniunea Europeana are ceea ce tratatele numesc 'competente de sprijinire', iar nu 'competente partajate'.

11. Altfel spus, in ceea ce priveste protectia si imbunatatirea sanatatii umane, Uniunea Europeana poate doar sa sprijine, sa coordoneze sau sa completeze actiunile statelor membre, sprijinind guvernele statelor membre sa atinga obiective comune, sa puna in comun resurse si sa depaseasca provocari comune. Uniunea nu poate sa adopte reglementari si nici sa intervina asupra capacitatii tarilor membre de a face acest lucru, asa cum s-ar putea face in domeniile in care Uniunea are 'competentele partajate'.

12. In schimb, prin Regulamentul atacat se conditioneaza un drept liber si fundamental, si anume, dreptul la libera circulatie de existenta unui certificat/ adeverinta care confirma faptul ca detinatorul a fost vaccinat impotriva COVID-19. Cu toate ca Regulamentul ofera asa-zise alternative, acestea nu acopera intreaga plaja de situatii, iar in final oamenii care nu au fost vaccinati sau care nu au fost infectati cu virusul SARS-CoV-2, pentru a circula 'liberi', sunt nevoiti sa suporte costurile unui test care sa demonstreze ca nu sunt infectati cu virusul SARS-CoV-2. In acest fel, dreptul de a circula liber in interiorul Uniunii Europene este ingradit pentru cetatenii care nu au efectuat vaccin, intrucat daca au fost 'ghinionisti' si nu au fost infectati cu virusul SARS-CoV-2 vor fi nevoiti sa suporte costuri suplimentare pentru a calatori. In schimb, cetatenii care aleg sa se vaccineze nu vor suporta niciun cost suplimentar, vaccinul fiind acordat in mod gratuit.

13. In final, se observa ca prin acest Regulament, Uniunea Europeana nu face altceva decat sa intervina in politica interna a statelor membre impunand masuri care afecteaza in mod direct domeniul sanitar.

14. In contextul prezentat se impune sa mentionez ca, incepand cu anul 2007 s-a observat o tendinta de centralism al puterii la nivelul Uniunii Europene, prin preluarea de catre Uniune, de la nivelul statelor membre, a unui numar din ce in ce mai mare de competente, ca urmare a unor situatii considerate 'de criza': terorismul, falimentul bancar, imigrantii, iar in final pandemia COVID-19. Toate cele 4 tipuri de criza parcurse din anul 2007 si pana in prezent, au fost oportunitati de crestere a puterii centralizate la nivelul Uniunii Europene, incalcand principiul fondator al subsidiaritatii, in dauna tarilor membre care au pierdut din autonomia de a legifera in anumite domenii.

15. Treptat, cu fiecare criza pe care Uniunea Europeana a traversat-o, statele membre au fost fortate sa cedeze catre aceasta competentele de a reglementa in domenii in care aveau exclusivitate, si care nu erau partajate cu Uniunea. Acest fapt a dus la permiterea incalcarii principiului subsidiaritatii, menit tocmai sa garanteze suveranitatea in reglementare a statelor membre, in domeniile exclusive prevazute de Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene si de Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.

16. Aceasta incalcare nu este singulara in contextul crizei pandemice generate de virusul SARS COV-2, incalcarile principiului subsidiaritatii de catre organele Uniunii Europene in acest context fiind multiple. Prin actiunile intreprinse de organismul sau executiv, Comisia Europeana, Uniunea s-a implicat in autorizarea fara dovezi stiintifice solide a unor vaccinuri impotriva COVID-19 considerate experimentale. A autorizat utilizarea acestor vaccinuri in interiorul Uniunii Europene, desi pana in prezent nu sunt cunoscute intru-totul efectele adverse ale unor astfel de vaccinuri, iar producatorii acestora au imunitate de raspundere civila si penala pentru eventualele reactiile adverse si nocive. In plus, Comisia Europeana a pre-cumparat miliarde de doze de vaccin, inainte de a se asigura ca exista capacitati de productie si stocare. Analizand toate aceste actiuni ale Comisiei Europene in contextul pandemiei COVID-19, se observa ca acestea fac parte din domeniul protectiei si imbunatatirii sanatatii umane, domeniu in care, conform art. 6 din TFUE, Uniunea Europeana are doar 'competente de sprijinire', competentele principale de legiferare si actiune apartinand statelor membre.

17. Incalcarile repetate ale principiului subsidiaritatii au condus la o 'subrezire' a acestuia si au permis adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19, in contradictie cu faptul ca Uniunea nu are dreptul de a reglementa in domeniul legat de protectia si imbunatatirea sanatatii umane, rezervat in principal statelor membre.

18. Principiul subsidiaritatii reconfirma ca Uniunea Europeana este o uniune a statelor membre, nu o federatie. Asadar, atata vreme cat Uniunea Europeana nu devine o federatie, principiul subsidiaritatii nu poate fi incalcat.

19. Adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 este de natura a afecta drepturile si libertatile fiecarui cetatean al Uniunii, intrucat, in conformitate cu principiul aplicabilitatii directe a regulamentelor europene, prevazut de art. 288 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene3, masurile impuse prin acest Regulament vor fi aplicate in mod direct in toate statele membre ale Uniunii Europene. In finalul documentului se mentioneaza ca 'este obligatoriu in toate elementele sale si se aplica direct in toate statele membre', in ciuda faptului ca Uniunea Europeana nu are competente in a legifera in domeniul protectiei si imbunatatirii sanatatii umane, incalcand astfel principiul fundamental ce sta la baza functionarii si organizarii Uniunii Europene, principiul subsidiaritatii, ceea ce justifica cererea subsemnatului privind anularea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19.

Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene

20. Prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 se incalca o serie de drepturi si libertati fundamentale, prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

21. In preambulul Cartei se prevede ca: 'prezenta carta reafirma, cu respectarea competentelor si sarcinilor Uniunii, precum si a principiului subsidiaritatii, drepturile care rezulta in principal din traditiile constitutionale si din obligatiile internationale comune statelor membre, din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, din Cartele sociale adoptate de Uniune si de catre Consiliul Europei, precum si din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului'.

22. Avand in vedere importanta drepturilor si libertatilor stabilite de Carta, incalcarea prin Regulamentul privind Certificatul UE COVID-19 a prevederilor acesteia, este cu atat mai grava cu cat Uniunea si-a asumat in mod expres recunoasterea drepturilor, libertatilor si principiilor enuntate in cuprinsul Cartei, iar prin adoptarea Regulamentului sunt incalcate mai multe drepturi din cuprinsul acestuia.

23. Printre drepturile si libertatile prevazute de Carta si incalcate de Regulamentul privind Certificatul UE COVID-19 se numara dreptul la viata (prevazut de art.2 din Carta); dreptul la integritate al persoanei (prevazut de art. 3 din Carta); dreptul la libertate si la siguranta (prevazut de art. 6 din Carta); dreptul la nediscriminare (prevazut de art.21 din Carta); dreptul la protectia sanatatii (prevazut de art. 35 din Carta); dreptul la libertatea de circulatie si de sedere (prevazut de art. 45 din Carta). Or, cu toate ca in cuprinsul Regulamentului se mentioneaza ca 'Prezentul regulament respecta drepturile fundamentale si principiile recunoscute in special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene', prin masurile pe care le impune, Regulamentul incalca o serie de drepturi prevazute de Carta, dupa cum voi arata in cele ce urmeaza.

24. In primul rand, cu privire la Dreptul la viata, prin masurile pe care le impune, Regulamentul afecteaza dreptul persoanelor care au contraindicatie in a se vaccina impotriva COVID-19 sau care nu doresc sa se vaccineze impotriva COVID-19 ori sa efectueze un test pentru detectarea virusului SARS COV-2, dar care trebuie sa calatoreasca in alte state membre ale Uniunii Europene, pentru tratarea unor afectiuni medicale de care sufera.

25. Sunt foarte dese situatiile in care persoane suferind de afectiuni grave, in vederea efectuarii unei interventii sau a administrarii unui tratament au nevoie sa calatoreasca urgent in alte state membre ale Uniunii Europene. In acest context, in care timpul este un element esential pentru salvarea vietii, interdictiile de calatorie si intarzierile generate de masurile impuse de Regulament pot face diferenta intre viata si moarte. In acest fel, prin masurile pe care le instituie, Regulamentul incalca dreptul la viata prevazut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

26. In ceea ce priveste Dreptul la libertatea de circulatie si de sedere, prevazut de art. 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 limiteaza libertatea de miscare a persoanelor care nu se incadreaza in niciuna din situatiile prevazute de Regulament, pentru a li se putea elibera un Certificat UE COVID-19. Libertatea de circulatia este garantata pentru fiecare cetatean al uniunii europene, dar prin adoptarea Regulamentului se incalca insusi scopul anuntat de la inceputul acestuia, si anume, 'Orice cetatean al Uniunii are dreptul fundamental de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre'.

27. De asemenea, in proiectul regulamentului se mentioneaza ca: detinerea unui certificat de vaccinare sau detinerea unui certificat de vaccinare care indica un vaccin impotriva COVID-19 nu ar trebui sa fie o conditie prealabila pentru exercitarea dreptului de libera circulatie sau de utilizare a serviciilor de transport transfrontalier de persoane, cum ar fi companiile aeriene, trenurile, autocarele, feriboturile sau orice alt mijloc de transport. In ciuda acestora, daca un cetatean al Uniunii nu se incadreaza in niciuna din situatiile prevazute de Regulament pentru a i se putea elibera Certificatul UE COVID-19, consecinta este tocmai cea care se doreste a fi evitata, si anume, ingradirea libertatii de circulatie garantata de art. 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii.

28. Imprejurarea ca cetatenii au posibilitatea de a efectua un test care sa demonstreze ca nu sunt infectati cu virusul SARS-CoV-2 nu este o alternativa care sa previna incalcarea dreptului la libera circulatie intrucat costurile acestui test sunt suportate de cetateni. In acest fel acestia, pentru a se bucura de dreptul de a circula liber, sunt constransi sa apeleze la o alta modalitate care sa nu implice costuri suplimentare din partea acestora, si anume, vaccinarea cu substante recunoscute de UE ca fiind experimentale. Or, in acest caz se aduce o grava incalcare a dreptului la integritate fizica, recunoscut de art. 3 din Carta. Cu toate ca in Regulament este mentionat ca acesta 'nu poate fi interpretat ca instituind un drept sau o obligatie de a fi vaccinat', imprejurarea ca vaccinarea este singurul mod prin care unui cetatean ii este eliberat in mod gratuit Certificatul UE COVID-19, face ca Regulamentul sa impuna indirect vaccinarea.

29. In ceea ce priveste Dreptul la protectia sanatatii, prevazut de art. 35 din Carta si Dreptul la libertate si siguranta, prevazut de art. 6 din Carta, prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 sunt propuse o serie de masuri care limiteaza libertatea de miscare a persoanelor ce nu se incadreaza in niciuna din categoriile prevazute de Regulament, masuri intemeiate pe dovezi si date medicale insuficient cercetate. Dupa cum se poate observa chiar din Regulament, Uniunea recunoaste ca masurile impuse sunt bazate pe studii si date incomplete. Pana in prezent nu s-a reusit o intelegere clara si completa a modului in care acest virus actioneaza sau daca vaccinul este eficient impotriva virusului SARS-CoV-2. Cu alte cuvinte, masura impunerii Certificatului UE COVID-19 are la baza date stiintifice incerte si insuficient cercetate, ceea ce incalca Dreptul la protectia sanatatii prevazut de art. 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

30. In plus, desi se sustine ca prin adoptarea Regulamentului se urmareste crearea unui cadru mai sigur in ceea ce priveste libertatea de miscare a persoanelor, tot in Regulament se mentioneaza ca 'Dovezile stiintifice legate de vaccinarea, testarea si vindecarea de COVID-19 continua sa evolueze, inclusiv cu privire la noi variante ale virusului care determina ingrijorare'. Asadar, masurile propuse prin Regulament nu au certitudinea de a fi eficiente si de a crea acel cadru mai sigur pentru calatorii, pe care Regulamentul afirma ca il urmareste.

31. Un exemplu care confirma ca prin Regulament se propun masuri ineficiente este reprezentat de situatia Regatului Unit al Marii Britanii. Conform informarilor oficiale10, in acest stat a fost vaccinat un procent de peste 60% din populatie. Cu toate acestea, situatia epidemiologica actuala cauzata de mutatiile aparute asupra virusului SARS-Cov-2, determina o crestere semnificativa a numarului de cazuri11, ducand la reintrarea acestui stat in carantina nationala. Analizand acest caz particular, se poate observa ineficienta vaccinurilor actuale impotriva virusului SARS-CoV2. Astfel, vaccinarea persoanelor nu garanteaza respectarea dreptului la protectia sanatatii prevazut de art. 35 din Carta, intrucat nu este dovedita eficienta vaccinurilor impotriva noilor variante ale virusului.

32. In legatura cu Dreptul la nediscriminare prevazut de art. 21 din Carta, cu toate ca Regulamentul prevede ca 'eliberarea certificatelor in temeiul alineatului (1) din prezentul articol nu duce la discriminare pe baza detinerii unei anumite categorii de certificat mentionate la articolul 5, 6 sau 7', prin adoptarea Regulamentului privind Certificatul UE COVID-19 sunt discriminate persoanele care nu au facut un vaccin impotriva COVID-19, nu au facut boala COVID-19 sau nu au efectuat un test pentru detectarea infectiei cu virusul SARS COV-2, in conformitate cu cele prevazute de Regulament. In plus, Regulamentul recunoaste doar anumite vaccinuri – si anume: cele autorizate de aceasta, imprejurare care duce la discriminarea cetatenilor care au efectuat un vaccin dintre cele recunoscute de tarile din afara Uniunii. Diferentierea dintre tipurile de vaccin este total nesustinuta de Uniune intrucat, asa cum am aratat, chiar aceasta, prin Regulament, sustine ca nu exista suficiente date pentru a putea afirma cu certitudine ca un anumit tip de vaccin este eficient.

33. Cu toate ca in Regulament se mentioneaza ca 'este necesar sa se previna discriminarea directa sau indirecta impotriva persoanelor care nu sunt vaccinate', masurile adoptate sunt de asa natura incat duc la discriminarea persoanelor care nu sunt vaccinate si care au avut norocul de a nu fi infectate cu virusul SARS-CoV-2. Acestea sunt nevoite sa suporte costul testelor care sa dovedeasca ca nu sunt infectate. In schimb se observa ca toate costurile vaccinarii sunt suportate de state, in niciun caz de cetatenii care se vaccineaza.

34. Desi in Regulament se prevede ca 'detinerea unui certificat de vaccinare sau detinerea unui certificat de vaccinare care indica un vaccin impotriva COVID-19 nu ar trebui sa fie o conditie prealabila pentru exercitarea dreptului de libera circulatie sau de utilizare a serviciilor de transport transfrontalier de persoane', unele state membre au organizat deja si au anuntat ca vor continua organizarea de evenimente publice la care sa participe doar persoane vaccinate impotriva COVID-19 sau care prezinta un test pentru detectarea virusului SARS COV-2. Organizarea unor astfel de evenimente este de natura a restrange dreptul persoanelor nevaccinate sau care nu au efectuat un test COVID-19 de a participa la acele evenimente, ceea ce constituie un caz de discriminare, conform art. 21 din Carta.

35. Nu in ultimul rand, Reglementarea nu ofera stabilitate. Prin Regulament le este recunoscut statelor membre dreptul de a impune si alte restrictii de calatorie suplimentare detinatorilor unui certificat electronic al UE privind COVID, in cazul in care acestea sunt necesare si proportionale pentru protectia sanatatii publice, fara ca Regulamentul sa ofere o definitie notiunii de 'necesare si proportionale pentru protectia sanatatii publice'. Asadar, ne aflam in situatia in care un cetatean care a obtinut Certificatul UE COVID-19 sa nu poata sa circule intrucat statul pe teritoriul careia doreste sa ajunga impune si alte restrictii. Cu alte cuvinte, prin aceasta reglementare, contrar rationamentului pentru care a fost impuse masurile, Uniunea anuleaza insusi Regulamentul”.

Citiți documentul formulat de avocatul prof. univ. dr. Gheorghe Piperea postat în întregime pe pagina Luju.ro