ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Eroii, soldații, luptătorii, diplomații români și toți cei care au contribuit la realizarea României Mari și recunoașterea acesteia pe plan internațional vor fi pomeniți, joi, în timpul Sfintei Liturghii și la slujba Parastasului în toate bisericile din Patriarhia Română.

„La toate bisericile din Patriarhia Română, în timpul Sfintei Liturghii și la slujba Parastasului pentru eroi din data de joi, 4 iunie 2020, vor fi pomeniți eroii, soldații, luptătorii, diplomații români și toți cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel național, între anii 1916-1918, și recunoașterea acesteia pe plan internațional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Veșnica lor pomenire din neam în neam!”, se menționează într-un comunicat al Patriarhiei Române transmis, miercuri.

Acțiunea face parte manifestările privind Centenarul Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920 – 4 iunie 2020).
 
O lege inițiată vara trecută de senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae, adoptată la 13 mai de Parlament,  stabilește marcarea  zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon. „Această lege era necesară pentru a afirma încă o dată adevărul istoric pe care statele aliate, câștigătoare în Primul Război Mondial și România, l-au determinat. Nu în ultimul rând, această lege nu este îndreptată împotriva vreunei minorități naționale (...). România este patria comună și generoasă pentru toți cetățenii săi, fie ei majoritar etnic sau minoritar etnic, dar cred că este o chestiune corectă și constituțională ca simbolistica națională a României să fie și marcată oficial prin lege și nu văd de ce României i-ar fi refuzat un astfel de drept și ar trebui respectată de toți cetățenii și toate forțele politice din România", consideră senatorul Corlățean.

La 4 iunie 1920, la Trianon, a fost semnat tratatul cu Ungaria, din partea României de către Nicolae Titulescu și dr. Ioan Cantacuzino, prin care era confirmată unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.