Biserica „Izvorul Tămăduirii” – Mavrogheni a primit ieri un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Racla a fost sfințită sâmbătă de Patriarhul României în Paraclisul Reședinței Patriarhale și este așezată spre cinstire în Biserica Mavrogheni, transmite Agenția de știri a Patriarhiei, Basilica.ro.

„Mulțumim Înaltpreasfințitului Mitropolit Laurențiu al Ardealului care a binevoit să ofere un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna care au fost depuse în această raclă și tuturor celor care s-au ostenit ca lucrarea să fie împlinită chiar în aceste zile premergătoare cinstirii Sfântului Ierarh Andrei Șaguna”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

Patriarhul Daniel a menționat că „Sfântul Andrei Șaguna a trecut la Domnul în 28 iunie 1873, dar noi am propus atunci când el a fost canonizat, în 2011, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca să fie pomenit în aceeași zi cu Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României”.

De ce? Pentru că „și păstorirea sa în Transilvania a fost un apostolat, o misiune pe planuri multiple, cu realizări deosebite”. Sf. Andrei Șaguna a fost episcop din 1848 până în 1864, apoi mitropolit, din 1864 până în 1873.

Patriarhul a subliniat că Sf. Ierarh Andrei a fost arhipăstor în vremuri grele când trebuia afirmată identitatea și ridicată demnitatea românilor din Transilvania”. „Marele Mitropolit a îmbinat evlavia cu munca și înțelepciunea cu o credință puternică și cu o cultură vastă și solidă”.

Racla a fost realizată la Atelierele Patriarhiei Române. Ea conține reprezentări ale sfântului și ale evenimentelor din viața lui.  „Această lucrare deosebit de frumoasă din punct de vedere artistic este și un simbol al jertfei credincioșilor, care au contribuit la confecționarea ei prin susținerea financiară”, a precizat Patriarhul la slujba de sfințire.

La slujba de sfințire a raclei au fost prezenți arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator la Atelierele Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, arhim. Ioachim Tomoiagă, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului, Pr. Radu Petre Mureșan, parohul Bisericii „Izvorul Tămăduirii” – Mavrogheni, și pr. Ioan Jucan slujitor la Parohia Mavrogheni, transmite și Ziarul Lumina.

 

„Cinstim aici un om care rămâne o plidă pentru întreg neamul românesc”, a continuat Preafericirea Sa vorbind făcând o prezentare a vieții Sf. Andrei Șaguna.

„A fost un bun predicator, un cărturar, un om foarte disciplinat, organizat și cu viziune”, a adăugat Patriarhul amintind că Sf. Andrei a înființat peste 500 de școli în Transilvania, dar și un ziar, Telegraful Român, care a apărut fără întrerupere până în prezent.

„A fost un om sobru, smerit, un om al echilibrului și al păcii”, a adăugat Părintele Patriarh:

„El a lăsat prin testament ca înmormântarea sa să fie făcută lângă o biserica din Rășinari și la înmormântare să slujească un singur preot și să nu se țină nicio cuvântare”.

Biserica Mavrogheni

Opera edilitară a domnitorului Nicolae Petru Mavrogheni (1786-1790) a avut un caracter efemer. Dintre toate așezămintele mavroghenești, singura care a păstrat amintirea și numele ctitorului său este Biserica.

Lăcașul de cult a fost construit în cursul anului 1787, primind, încă de la întemeiere, hramul „Izvorul Tămădurii”, la fel ca și cișmeaua care fusese și ea pusă sub ocrotirea „Născătoarii de Dumnezeu și pururi Fecioarei Marii”.

Domnitorul Nicolae Petre Mavrogheni închinat această biserică Mănăstirii Ecatontapiliani („cea cu 100 de portaluri”) din insula sa natală, Paros, ctitorie a Sfintei împărătese Elena, mama Sf. Împărat Constantin cel Mare.

Bierica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni a suferit de-a lungul timpului mai multe avarii cauzate de cutremure, incendii sau războaie, care au impus ample lucrări de refacere și consolidare, mergând uneori până la modificarea arhitecturii inițiale. Astăzi, doar catapeteasma, piesă unică atât ca valoare arhitecturală, cât și ca stil artisitic, mai amintește de lăcașul de odinioară, construit în stil baroc, mai amintește Basilica.