ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Patriarhul României, Președintele Klaus Iohannis, Președintele Academiei Române, academicieni, profesori, clerici și alte personalități au participat miercuri la sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”.  Evenimentul a fost găzduit de  „Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei”, locul în care a avut loc Adunarea electivă a Țării Românești, sub președinția Mitropolitului Nifon, în data de 24 ianuarie 1859.

În discursul rostit cu această ocazie,  Patriarhul României a făcut unele precizări importante referitoare la reformele întreprinse de Alexandru Ioan Cuza, explicând de ce statul contribuie astăzi la salarizarea clericilor,  potrivit Basilica.ro.

Această finanțare este „un act reparatoriu” care s-a aplicat și în alte țări din Occident, a arătat Patriarhul României. 

Vorbind despre Alexandru Ioan Cuza, șeful Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că acesta „nu a întors spatele Bisericii” prin reforma sa, ci „putem spune că a luat pe umerii săi o parte din nevoile Bisericii, și-a asumat unele măsuri compensatorii din partea statului față de Biserică pentru că erau o necesitate”.

Citând din Noua Lege a cultelor, Patriarhul României a mai spus că statul nu finanțează cultele „din milă”, ci „pentru că le recunoaște contribuția lor la viața socială a țării: la educație, spiritualitate, cultură”.

Prin secularizare, făuritorul Unirii de la 1859 a dorit „să readucă românilor pământurile mănăstirilor închinate, care aveau centrul de comandă în afara țării”, dar acest lucru a fost făcut „cu pripeală” și în urma secularizării, o mulțime de biserici cu valori istorice și culturale, nemaifiind îngrijite, s-au deteriorat și chiar distrus, a spus Patriarhul României.

„Nu doar țăranii au profitat de secularizare, ci însuși statul român modern”, a adăugat Patriarhul Daniel, enumerând câteva din marile instituții care funcționează în clădiri construite pe vechile vetre monahale.

„Palatul prezidențial se află pe vatra Mănăstirii Cotroceni”, a amintit Patriarhul, dar a adăugat că actualmente există și o biserică la Palat și că acesta este singurul sediu prezidențial din Europa care are în interiorul ei o Biserică frecventată de credincioși din afara administrației prezidențiale.

„Ne bucurăm că am putut ajuta Statul Român Modern, pentru că s-a luat de la străini și s-a dat statului român, dar avem conștiința că în toate realizările poporului român Biserica a fost prezentă”, a afirmat Patriarhul României.