Medicul Mihai Târnoveanu a anunțat joi, la ieșirea de la Curtea de Apel Târgu Mureș, unde s-a judecat procesul intentat lui de o organizație maghiară autonomistă pentru așa-zisă „incitare la ură”, că îi așteaptă pe toți românii care vor să cinstească jertfa înaintașilor la Cimitirul Valea Uzului, duminică, 25 octombrie, la ora 16:00.

„Vreau să vă îndemn, să vă „incit” ca pe 25 octombrie, de Ziua Armatei, la ora 16:00, să fim cu toții prezenți la Cimitirul Internațional al Eroilor - Valea Uzului! Numai prezența noastră, a oamenilor simpli, mai ține crucile și monumentul în picioare! Curtea de Apel Târgu Mureș a decis (cu alt prilej - n.n.) că acest cimitir aparține de Sânmărtin-Harghita, nu de Dărmănești (jud. Bacău -n.n.). Să ne reamintim că autoritățile UDMR ale județului Harghita s-au pronunțat de atâtea și de atâtea ori pentru îndepărtarea crucilor și a monumentului (românești -n.r.) din Cimitirul Internațional Valea Uzului. Nădejdea ca acele cruci ale eroilor Armatei Române să mai rămână în picioare nu este la clasa politică, nu este la nici un partid politic, este exclusiv la oamenii simpli, care trebuie să se adune ori de câte ori pot, măcar de 2-3 ori pe an, la Valea Uzului, în număr cât mai mare, să fim strajă la cruci și la monumente!”, a îndemnat patriotul Mihai Marin Târnoveanu.

„A fost bine, s-a judecat dosarul pe fond, în sfârșit, au fost respinse cele două excepții juridice pe care noi le-am invocat, dar tot răul e spre bine. Eu mă bucur că s-a judecat dosarul pe fond, a fost prezent și cel care m-a reclamat, și-a expus punctul lui de vedere, noi ni l-am expus pe al nostru. Îi mulțumesc d-nei avocat pentru cuvântul ei extraordinar (av. Marina-Ioana Alexandru, care l-a reprezentat pro bono -n.r.). Am cerut să vorbesc și eu. Am spus că nu dau nici un pas înapoi, am spus că reclamația la adresa mea este una de natură politică, pentru că prin tot ce am făcut eu și noi împreună nu ne-am împotrivit și nu am jignit niciodată etnia maghiară, ci am luat o atitudine firească, de buni români ce suntem, împotriva politicii UDMR-ului, împotriva politicii structurilor maghiare care acționează în această țară împotriva Constituției, împotriva Statului național român, unitar și indivizibil. Noi am protestat nu împotriva ungurilor, am protestat împotriva Codului Administrativ, prin care limba maghiară ar fi devenit a doua limbă oficială în stat, am protestat împotriva dorinței UDMR-ului de a dărâma crucile de la Valea Uzului, crucile ridicate împotriva eroilor români, precum și monumentul de acolo. Am mers întotdeauna la București pentru Limba Română, nu numai eu, ci împreună cu mii de oameni, deci toate acțiunile noastre s-au îndreptat împotriva politicii UDMR și a Ungariei și pentru apărarea Limbii Române, pentru apărarea valorilor identitare românești. Faptul că noi mergem pe 1 Decembrie sau 24 Ianuarie sau de marile sărbători religioase în Covasna și Harghita cu steagul tricolor, cu costumul național, cu cartea de Mihai Eminescu, asta nu înseamnă că incităm la ură, nu înseamnă că discriminăm, ci înseamnă că ne apărăm propriile noastre valori naționale, identitare românești!”, a explicat dr. Mihai Târnoveanu.

 

„Mesajul pe care l-am afirmat și în fața instanței de judecată în pledoaria mea de apărare a lui Mihai Târnoveanu a pornit de la articolul 54 din Constituția României, care spune că fidelitatea față de Țară este sacră. Aș vrea să se rețină lucrul acesta și să se știe că suveranitatea aparține poporului român. Și eu consider că acesta este un proces politic în esență. Am invocat în fața instanței de judecată Constituția Comentată și Adnotată unde, în mod expres, este pomenită activitatea iredentistă, extremistă a UDMR-ului și altor organizații revizioniste. Nu o spun eu, o spune Constituția Comentată și Adnotată. Bineînțeles, voi face o explicație pe concluzii finale mult mai amplă, astfel încât toată lumea să știe cam cum stau lucrurile inclusiv pe acest aspect. Vă mulțumesc tuturor celor care ați venit și ați participat alături de noi. V-am simțit în sală, ceea ce și mie mi-a dat curaj. Mergem înainte. Împreună, numai uniți vom reuși, sub ocrotirea lui Hristos și a Maicii Domnului!”, a declarat și Marina-Ioana Alexandru, avocata lui Mihai Târnoveanu.

Răspunde Prezent pentru Eroii Neamului, pentru cei care-au trecut Carpații, pentru Crucile lor, pentru ca acestea să nu fie dărâmate la ordinul UDMR. Curtea de Apel Mureș a decis că Cimitirul Eroilor Valea Uzului nu mai apartine acum de Dărmănești, Bacău, ci de Sânmartin, jud. Harghita. Voința liderilor UDMR, inclusiv a celor care conduc Consiliul Județean Harghita a fost dintotdeauna ca Monumentul si Crucile Eroilor Armatei Române ridicate în 2019 în Cimitirul de la Valea Uzului, să fie îndepărtate. Acum, când aceste loc sfânt este ”în mâna” lor, există pericolul real să-si pună în aplicare planul. Doar noi, vă rog să mă credeți, căci stiu bine situația, îi vom putea opri, doar Prezența noastră acolo si implicarea noastră, a oamenilor din popor, mai țin acum acele Cruci în picioare, doar noi putem opri buldozerele. Dacă ei, factorii politici, nu vor realiza că această parcelă din Cimitir, cu însemnele creștine de căpătâi ale Ostasilor Români, nu este APĂRATĂ de noi, vor da drumul la buldozere. Acest lucru vă rog să-l înțelegeți pe deplin. Cele 600 de însemne ale militarilor armatei cotropitoare austro-ungare au fost ridicate în 1994 numai cu ”avizul” UDMR. Tot cu acest ”aviz” s-a dărâmat atunci tot ce a însemnat mărturie românească de jertfă pentru Țară în Primul Război Mondial. S-a ras totul si s-a maghiarizat pur si simplu un Cimitir INTERNAȚIONAL al Eroilor. Nu au mai lăsat nimic altceva. Primăria Dărmănesti în 2019, prin ridicarea Monumentului închinat tuturor celor căzuti, indiferent de nationalitate si a celor 52 de Cruci pentru Eroii Români, nu a făcut altceva decât să restabilească caracterul inițial de Cimitir Internațional al Eroilor, caracter pe care l-a avut odată cu înființarea lui în 1926, de către Armata Română.  Așadar în 2019 s-a îndeplinit un act reparatoriu. UDMR, inclusiv Consiliul Județean Harghita, nu acceptă acest lucru, așa cum nu se obisnuiesc cu gândul că trăiesc în România, că imperiul austro-ungar nu mai există, că fosta lui graniță a căzut de mult timp si că în luptele de pe Valea Uzului au murit si români si că acești Eroi trebuie să aibă Cruci de căpătâi în oricare loc din această Țară, pe oricare front de luptă unde sângele lor s-a vărsat, unde sângele lor mustește si mărturisește că AICI ESTE ROMÂNIA. 

Doamne ajută frați si surori si noi, asemenea lor, celor plecați la Cer din Neamul nostru, lângă Iisus Hristos Mântuitorul, suntem chemați să mărturisim același lucru la Valea Uzului. Suntem Aici pentru România, pentru 52 de Cruci! Le ținem în picioare. Împreună!”, se arată pe contul de Facebook al d-lui Târnoveanu.

 

Într-o postare ulterioară de pe grupul „Ardealul, pământ românesc”, patriotul a descris mai amănunțit istoricul procesului care a ajuns, în sfârșit, să fie judecat pe fond la Curtea de Apel Târgu Mureș:

 

„Pe scurt, a fost reclamată întreaga mea activitate pe Calea Neamului si 14 texte scrise pe Fb. despre Codul Administrativ, Valea Uzului, fenomenul de maghiarizare, Cheile Bicazului, precum si un citat din Mihai Eminescu.

 

CNCD a respins dosarul bazându-se pe o chestiune tehnică, iar acum, la solicitarea fundației maghiare, Curtea de Apel Mureș l-a judecat pe fond. Acuzațiile au fost: discriminare, incitare la ură, propagandă naționalist-șovină. Până marți urmează să mai depunem concluziile scrise, iar miercuri sau joi se va da verdictul.

 

După pledoaria extraordinară a avocatei mele, care a pus într-un context juridic argumentele noastre, invocând deasemenea și datoria sacră a fiecărui cetățean de a apăra Țara, am vorbit și eu, punând accentul pe dreptul la libertatea de exprimare și acțiune românească și pe faptul că prin tot ceea ce am scris și făcut nu am atacat minoritatea maghiară, ci politica UDMR și a Ungariei, îndreptată împotriva Constituției României și a Statului Național Român, marșurile și mitingurile organizate la București, fiind desfășurate în acest sens. Am spus deasemenea că celelalte acțiuni, prin care am dăruit costume naționale copiilor, daruri de Sfântu Nicolae sau de Crăciun, premii de sfârșit de an școlar, elevilor, icoane și steaguri tricolore cu prilejul Zilei Naționale, românilor din Inima Țării, precum și alimente de bază celor aflați în nevoie, au avut menirea de a întări identitatea românească și nu de a discrimina pe cineva. La fel, acțiunile și textele referitoare la Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului au avut scopul de a cinsti memoria Eroilor Armatei Române și nu de a incita la ură, spre exemplu.