ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Accesul gratuit la întreruperea sarcinii este contrar intereselor femeii, dar și ale societății

Accesul „gratuit” la întreruperea sarcinii este contrar intereselor femeii, dar și ale familiei și societății, se apreciază într-o scrisoare comună adresată ministrului Sănătății și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și semnată de peste 140 de organizații ale societății civile din România, precum și de 10 organizații internaționale.

Scrisoarea semnată, printre altele, de principalele organizații pro-viață, de centre de consiliere și sprijinire a femeii însărcinate, vine în contextul în care factorilor de decizie li se solicită insistent ca plata întreruperilor de sarcină la cerere să se facă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate. Solicitarea a fost adresată recent de organizații pro-avort.

Sarcina este o stare fiziologică normală, se subliniază în scrisoare, iar nu o patologie care să necesite o intervenție medicală radicală, cu atât mai mult una acoperită de sistemul de asigurări de sănătate. Gratuitatea avortului crește pericolul de percepere a acestei proceduri ca mijloc de contracepție, sporind rata de sarcini nedorite, contrar angajamentului internațional pe care și guvernul României l-a luat de a ajuta femeile să evite avortul, care, în niciun caz, nu ar trebui promovat ca metodă de planificare familială.

Semnatarii mai arată că solicitarea decontării procedurii din bugetul public nu are temei și este motivată doar de un interes ideologic, acela de a păstra sau ridica statutul avortului la rang de drept incontestabil. De asemenea, solicitarea gratuității, care este în fapt o modalitate de a relaxa și grăbi accesul la o decizie cu care femeia vă trăi tot restul vieții, vine și ca urmare a activității rodnice a organizațiilor pro-viață și a centrelor de sprijinire a femeii însărcinate, care oferă adevărate alternative la avort. Această activitate, în loc să bucure pentru că scade reducerea la avort, este puternic criticată de organizațiile pro-avort și este de altfel unul din motivele solicitării de aprobare a finanțării publice pentru avort.

Totodată, se mai afirmă în scrisoarea către ministrul Sănătății, un răspuns pozitiv la solicitarea de acoperire a întreruperilor de sarcină din bugetul FNUASS ar fi contrară obiectivelor declarate ale programului de guvernare 2021-2024, conform căruia stimularea natalității reprezintă una din direcțiile strategice. Înlesnirea accesului la avort ar fi contradictorie acestui obiectiv, ar genera inconsecvență și contradicție în politicile publice; din contră, apreciază semnatarii scrisorii, autoritățile ar trebui să beneficieze de experiența pozitivă a centrelor dedicate femeii însărcinate, care o pot sprijini pe aceasta în depășirea cu bine a crizei provocate de sarcina neplanificată și mai departe, pot ajuta familia, cu rezultatul creșterii natalității.

Mai mult, dacă sărăcia este un flagel, nu putem scăpa de sărăcie eliminându-i, fizic, pe cei săraci - în cauză, copiii proveniți din familii cu situații financiare sau sociale precare. Este o abordare profund eronată, anti-umană, care trebuie stopată.

Printre semnatarii scrisorii deschise se numără Centrul de consiliere și informare pentru femei în criză de sarcină - PULS, Asociația Moașelor din România, Federația organizațiilor ortodoxe pro-vita din România, Asociația Life Call, Asociația „Ajută mama și copilul”, Asociația Glasul Vieții, Asociația Darul Vieții, Fundația Clinica Provita, dar și organizații internaționale precum Liberty Counsel din Statele Unite sau Femina Europa, ne informează Asociația Pro Vita București.

Pentru relații suplimentare, vă rugăm să o contactați pe d-na Adelina Fronea, Asociația Life Call, la email contact@lifecall.ro.

București, 13 decembrie 2022

SCRISOARE DESCHISĂ

Către:

Domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății
Doamna Adela Cojan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Spre știință:
Domnului Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-Ministru al României
Doamnei Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse

Domnului prof. univ. dr. Daniel Mureșan, Președintele Societății de Obstretică și Ginecologie din România

Domnului prof. univ. dr. Daniel Coriu, Președintele Colegiului Medicilor din România

 

SCRISOARE DESCHISĂ

 

Accesul gratuit la avort este contrar intereselor reale ale femeii, ale familiei, ale societății în ansamblu, precum și obiectivelor programului de guvernare 

            Ca urmare a Scrisorii Deschise din data de 16 noiembrie 2022, adresată ministrului Sănătății, domnului prof. univ. dr. Alexandru Rafila, și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, doamna Adela Cojan prin care Asociația Moașelor Independente, Centrul FILIA, Coaliția pentru Egalitate de gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor solicită ca plata întreruperilor de sarcină la cerere să se facă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, vă facem cunoscut:

 

I. Argumentele oferite sunt fie trunchiate, fie subiective, fie irelevante

Scrisoarea deschisă din data de 16 noiembrie 2022 nu este susținută de niciun argument legal și nu se bazează pe niciun drept constituțional. Autorii nu au oferit niciun argument obiectiv, bazat pe date statistice reprezentative național, pentru care avortul la cerere ar trebui plătit din banii publici. Dimpotrivă, se folosesc de informații trunchiate, subiective, istorice, irelevante, uneori chiar șocante[1], așa cum vom arăta succint mai jos:

            1. În scrisoare se face referire la un raport de cercetare - despre care doar se amintește[2],fără a fi integrat scrisorii sau a fi indicat o sursă pentru a putea fi consultat - total irelevant,având în vedere că pentru cele 171 de spitale menționate nu se specifică locația și repartizarea pe teritoriul României, aspect esențial pentru a putea face o statistică obiectivă pentru întreg teritoriul țării. În plus, raportul vizează perioada de pandemie, o perioadă atipică, ce nu poate fi generalizată.

            2. Autorii menționează faptul că în trei județe din țară nu există acces la avort, fără a explica din ce cauză se întâmplă acest lucru. Dacă lipsa de medici specialiști sau a spitalelor este cauza, cum ar putea gratuitatea avortului să modifice situația?

            3. Un alt argument expus în scrisoare este reprezentat de Rezoluția Parlamentului European din iulie 2022 referitoare la decizia Curții Supreme din SUA de a anula în Statele Unite drepturile legate de avort fără a specifica faptul că aceasta nu produce nicio obligație asupra statelor membre UE. Mai mult, amintim că Uniunea Europeană nu are competența de a defini politica de sănătate la nivel comunitar. Fiecare stat membru are dreptul, în domeniul sănătății, să-și definească valorile ce-l reprezintă[3] și să le reglementeze în consecință, motiv pentru care Rezoluția Parlamentului European este, din nou, un argument fără relevanță.

            4. Solicitarea cu privire la plata avortului la cerere din bugetul FNUASS se bazează și pe anumite experiențe ale unor paciente (nu știm câte) și expertiza unor organizații (din nou, nu știm câte). Expertiză au, însă, și organizațiile pro-viață, iar din această expertiză rezultă pericolul pe care-l reprezintă bagatelizarea avortului prin gratuitatea acestuia, având ca urmări scăderea responsabilității față de viața sexuală, în special în rândul tinerilor, dar și, paradoxal, creșterea numărului de sarcini nedorite. Există, totodată, și experiențele femeilor care sunt abuzate psihic de parteneri sau de familie să facă avort împotriva voinței lor, iar faptul că avortul presupune costuri este de multe ori singura lor scăpare de a stopa presiunea psihică și de a nu renunța la sarcină.

             5. Menționăm că autorii scrisorii pornesc de la prezumția că motivul pentru care femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort este cel al situației financiare al femeii în cauză fără a arăta, însă, vreo dovadă în acest sens. Pentru a ajunge la o concluzie corectă în această direcție este nevoie de studii temeinice, pe un eșantion reprezentativ statistic la nivel național, pentru a vedea care sunt și celelalte motive pentru care o femeie nu ar avea acces la avort și a cântări dacă gratuitatea avortului ar aduce într-adevăr o schimbare în numărul de avorturi făcute în condiții nesigure sau dacă adevăratele motive sunt lipsa de medici, de spitale sau de informare care, în mod evident, nu-și găsesc rezolvarea prin gratuitatea avortului.

             6. Pentru un demers corect, imparțial și care are în vedere femeiași nu năduful autorilor scrisorii legat de faptul că femeile apelează la organizațiile pro-viață - așa cum înșiși autorii susțin - firesc ar fi ca sintagme de genul „retorică traumatizantă bazată pe informații false din punct de vedere medical” să fie însoțite de dovezi, nu de simple acuze, pe care oricine le poate arunca.  Despre ce informații este vorba? Ce număr trebuie să avem în vedere atunci când se face referire la „mai multor femei”? În ce spitale „consultațiile medicale devin ședințe în care femeile sunt îndrumate să păstreze sarcina”? Fără date certe, fără cifre, fără statistici oricine poate susține orice.

II. Gratuitatea avortului este o măsură contrară stimulării natalității – obiectiv al Programului de guvernare 2021-2024

Potrivit Programului de guvernare 2021-2024, stimularea natalității reprezintă una din cele patru direcții strategice prioritare[4]. În condițiile în care populația României se află în continuă scădere[5], perpetuarea stării actuale de fapt este un risc major pentru securitatea națională. Așa cum este prevăzut și în Programul de guvernare, „este necesară luarea unor măsuri urgente care să vină în sprijinul natalității”, iar gratuitatea avortului nu este o astfel de măsură. Dimpotrivă, studiile arată că finanțarea publică a avorturilor creștere rata avortului cu 18-37%[6].

În plus, în condițiile în care începând cu 5 decembrie 2022, a fost lansat programul de fertilizare in vitro la nivel național, devine lipsit de eficiență și de sens ca statul să acorde susținere financiară atât pentru fertilizare in vitro, cât și pentru avort; în acest fel s-ar genera o evidentă inconsecvență și contradicție în politicile publice, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept responsabil.

Sarcina este o stare fiziologică normală. Ea nu reprezintă un pericol pentru sănătate, nu este o boală care să necesite o intervenție medicală. Contribuabilii plătesc pentru un sistem de asigurări de sănătate care să asigure intervenții medicale în cazurile în care este le este pusă în pericol sănătatea sau viața și sunt încă afecțiuni în al căror caz statul nu reușește să asigure gratuitate pentru tratamentul necesar. Cu siguranță, statul nu poate plăti pentru intervențiile medicale ce nu sunt necesare din punct de vedere medical.

IV. Gratuitatea avorturilor crește rata de sarcini nedorite

Cu ocazia Conferinței Internaționale privind Populația și Dezvoltarea de la Cairo din 1994, guvernele[7] s-au angajat să „ia măsuri adecvate pentru a ajuta femeile să evite avortul, care, în niciun caz, nu ar trebui promovat ca metodă de planificare familială” (punctul 7.24) și „să reducă recurgerea la avort” (punctul 8.25). Acest angajament a fost reînnoit anul următor la cea de a 4-a Conferință Mondială a Femeilor, ocazie cu care statele au declarat că „trebuie depuse toate eforturile pentru a elimina nevoia de a recurge la avort” (punctul 160.k)[8].

Gratuitatea întreruperilor de sarcină crește pericolul de percepere a acestei proceduri ca mijloc de contracepție. Studiile arată că gratuitatea avorturilor crește rata de sarcini nedorite în rândul tinerelor cu vârsta între 14 și 24 de ani[9].

V. Avortul gratuit nu poate fi o soluție pentru stoparea sărăciei

Sărăcia este un flagel social, într-adevăr, însă abordarea sa prin încurajarea și finanțarea avortării copiilor concepuți de femei aflate în situație materială sau socială precară este, cel puțin, nepotrivită. Nu putem scăpa de sărăcie eliminându-i, fizic, pe săraci. Este o abordare profund eronată și anti-umană.

Pentru motivele expuse, acordarea de fonduri pentru asigurarea gratuității întreruperilor de sarcină ar fi contrară unei bune judecăți, din perspectivă juridică, medicală, socială și demografică.

Suntem cu toții conștienți de lupta împotriva adevăratelor valori umane dusă de diverse politici totalitare și nu uităm că am fost afectați de acestea, dar a amplifica și gira o politică de indiferență sau chiar una de stimulare a avortului reprezintă un act contrar politicilor de încurajare a natalității promovate de actualul guvern și atât de necesare, vitale chiar, la acest moment pentru viitorul României.

Ministerul Sănătății, alături de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, susține începutul și dezvoltarea unei sarcini fiind cel care a aprobat programul național de decontare a procedurilor de fertilizare in vitro și nu poate fi cel care susține financiar întreruperea unei sarcini. Este incorect să i se ceară Ministerului Sănătății, apărătorul vieții și sănătății, să susțină financiar oprirea din evoluție a unui făt, practic să susțină financiar oprirea bătăilor unei inimi.

Dacă autorii unei Scrisori deschise pot fi subiectivi, factorii de decizie ai unui stat nu pot lua măsuri decât în mod obiectiv și fundamentat, respectând drepturile fundamentale, precum dreptul la viața și dreptul la conștiință și ținând cont de interesul național - creșterea natalității.

ÎN CONCLUZIE, acordarea de fonduri pentru asigurarea gratuității întreruperilor de sarcină ar fi contrară unei bune judecăți juridică, medicală, socială și demografică și, mai mult, ar intra în contradicție cu politica națională, astfel cum se regăsește aceasta în Programul de guvernare 2021 – 2024.

ORGANIZAȚII ALE SOCIETĂȚII CIVILE DIN ROMÂNIA CARE SUSȚIN SCRISOAREA DESCHISĂ:

1.     Centrul de consiliere și informare pentru femei în criză de sarcină - PULS

2.     Asociația Moașelor din România

3.     Federația organizațiilor ortodoxe pro-vita din România

4.     Asociația Life Call

5.     Asociația „Ajută mama și copilul”

6.     Asociația Glasul Vieții

7.     Asociația Darul Vieții

8.     Asociația Mama

9.     Asociația Pro Vita București

10. Asociația ProVita Gorj

11. Asociația Pro Vita Craiova

12. Fundația Pro Vita Medica

13. Fundația Clinica Pro-vita

14. Asociația pentru mame și copii defavorizati

15. Fundația pentru copii „Sf. Sava”

16. Alianța Părinților

17. Alianța Familiilor din România

18. Asociația Precious Little Feet - Viață și speranță

19. Oficiul creștin pentru drepturi și libertăți

20. Asociația Renașterea Familiei

21. Asociația Vocea orfanilor

22. Organizația Tinerilor din București

23. ACCA OVIDENIA BACAU 2005

24. Adam și Eva

25. Asociația „Cristiana” Salicea

26. Asociația „Misiunea creștină pentru viață nouă”

27. Asociația „Mission to Serve" - Sibiu

28.  Asociația „Unii pentru alții” -  Sibiu.

29. Asociația „Râul Iubirii”

30.  Asociația „Valoarea Familiei”

31.  Asociația 15 mai Piața Victoriei

32.  Asociația A.LC (Alex.Laura Csipaji)

33.  Asociația Academia cetățeanului

34.  Asociația Academia vieții - Timișoara

35. Asociația Adunarea baptistă independentă Filadelfia Rm Vâlcea

36. Asociația „Arise for Christ”

37. Asociația Misiunea „Nihil Sine Deo” - Timișoara

38. Asociația Bărbaților creștini

39. Asociația Brâncoveanu

40. Asociația Bucuria copiilor

41. Asociația Caritas eparhial Oradea

42. Asociația Centrul creștin Deo Gloria Timișoara

43. Asociația Chara intergenerații

44. Asociația Clujul pentru viață

45.  Asociația Copiii inimii neprihănite a Mariei

46.  Asociația creștin ortodoxă „Mama Olga”

47. Asociația creștină „For Help”

48. Asociația creștină „Dar din dar”

49. Asociația creștină misionară de caritate „East European Missions”

50. Asociația creștină Radiant - Timișoara

51. Asociația creștină „Speranță și lumina”

52.  Asociația Cristos pentru Toți

53.  Asociația de caritate si misiune „Dana”

54. Liga Studenților din Timișoara

55. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români București

56. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Iași

57. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Ploiești

58. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Târgu Jiu

59. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Timișoara

60. Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români Sibiu

61. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Oradea

62. Asociația Eclesia Cluj-Napoca

63. Asociația Enable Timisoara

64. Asociația F3 pro-misiune

65. Asociația Factorul plus

66. Asociația Femeilor ortodoxe Cluj

67. Asociația Filantropia Oradea

68. Asociația Filantropia ortodoxă Alba Iulia

69. Asociația Filantropia Porolissum

70. Asociația Filantropia Severin

71. Asociația GLO Bucovina

72. Asociația „Harmony and hope” - Iași

73. Asociația Heidi

74. Asociația Impact Community

75. Asociația Iuvenis Alba Iulia

76. Asociația Lavida

77.  Asociația Micile comori - Timișoara

78. Asociația Neamunit

79. Asociația Ortodoxia Tinerilor

80. Asociația Părinților copiilor cu Sindrom Down Cluj

81. Asociația pentru civilizația ortodoxă - ASCIOR

82.  Asociația pentru formarea comunitatii creștine Satu Mare (AFCC)

83.  Asociația pentru memorie identitară „Carpații”

84. Asociația POT

85. Asociația Pro Credința Lupeni

86. Asociația R3media

87. Asociația religioasă a Bisericii Lumina

88.  Asociația religioasă Centru Creștin Sf. Treime

89. Asociația Respecți

90. Asociația Sam's Friends

91. Asociația Sf. Voievod Ștefan cel Mare - Hârja

92. Asociația Sf. Mihail Mărturisitorul

93. Asociația „Somebody cares”

94. Asociația Speranța - Suncuius

95. Asociația Sprijin fără frontiere

96. Asociația „Sunt frații noștri”

97. Asociația umanitar misionară „Steaua Betleemului”

98. Asociația umanitară „Ajutor pentru viață”

99. Asociația umanitară cult fag - Făget

100.                    Asociația Vestea bună

101.                    Biserica baptistă Betel - Timișoara

102.                    Biserica baptistă Marca

103.                    Biserica Betania - Huedin

104.                    Biserica creștină după Evanghelie din România

105.                    Biserica penticostală Filadelfia - Bistrita

106.                    Biserica penticostală Logos - Timișoara

107.                    Biserica penticostală - Parhida

108.                    Casa Pâinii - Iași

109.                    Centrul creștin Vețel Lupeni

110.                    Centrul cultural misionar „Sf. Ioan Gură de Aur”

111.                    Centrul Emanuel Kids

112.                    Din Mâna Lui

113.                    Euro Education Federation

114.                    Fundația „Bucuria Speranței” - Oradea

115.                    Fundația Agathos

116.                    Fundația Alfa Omega

117.                    Fundația Anastasie Crimca

118.                    Fundația Biblia pentru Toți

119.                    Fundația C E L E S T

120.                    Fundația Casa Esterei

121.                    Fundația Casa Speranței Timișoara

122.                    Fundația creștină Ioan

123.                    Fundația EBHIS -Sibiu

124.                    Fundația Emanuel Betania

125.                    Fundația Estera - Timisoara

126.                    Fundația Filantropia Timisoara

127.                    Fundația Herepeia

128.                    Fundația Iochebed

129.                    Fundația Misiunea Bethel Romania

130.                    Fundația Missio Link Internațional

131.                    Fundația Peniel

132.                    Fundația social umanitară Salem - Alba

133.                    Fundația Star of Hope Romania

134.                    Fundația Tabara creștină Bradatel

135.                    Fundația TC Timișoara

136.                    Fundația umanitară Beraca

137.                    Fundația umanitară Chosen

138.                    Fundația umanitară Efata

139.                    Genesis Life

140.                    Iași pentru viață

141.                    Love Gives - Dragostea Dăruiește

142.                    Asociația Precious Life

143.                    Fundația My Brother’s Keeper International

144.                    Radio Vocea Evangheliei - Timișoara

145.  Asociația Culturală TotaL Art / Laurian ȚOȚA

ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE CARE SUSȚIN SCRISOAREA DESCHISĂ:

1.     Liberty Counsel (SUA)

2.     Femina Europa

3.     Federação Portuguesa pela Vida (Federația Portugheză pentru Viață)

4.     Pro Vita & Famiglia (Italia)

5.     One of Us (Olanda)

6.     Alliance for Life - Serbia, Montenegro, Bosnia and Herzegovina

7.     Alliance of Orthodox Christian Women

8.     Pro-Life Center, Serbia

9.     Center for the Protection of Family, Serbia

10.  Association Society and Values, Bulgaria

11. Christian Orthodox Foundation - The Netherlands


[1] Sperăm că mențiunea „120.000 de copii au fost abandonați în orfelinate în timpul regimului comunist” este făcută de către autorii scrisorii pentru a sublinia importanța adopției ca soluție pentru femeile ce nu-și doresc copii și nicidecum pentru a sugera că, pentru cei 120.000 de copii, ar fi fost de preferat să nu existe prin posibilitatea mamelor de a-i avorta.

[2] Fără a fi integrat scrisorii sau a fi indicată o sursă pentru a putea fi consultat.

[3] Valorile, într-un stat cu o situație demografică dezastruoasă ca România, ar trebui să susțină, fără excepție, creșterea natalității.

[4] „Modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcții strategice prioritare.” – pg. 3, paragraful al optulea, din Programul de guvernare 2021 – 2024.

[5] „Statisticile indică faptul că până în 2050 România este în pericol să aibă o populație de doar 15 milioane, din care o treime vor fi pensionari. Anul 2020, marcat de criza de sănătate, este al 31-lea an în care sporul natural este negativ.” – pg. 102, paragraful al șaselea, din Programul de guvernare 2021 – 2024.

[7] 179 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite.

[8] Programul de acțiune al Conferinței Internaționale privind Populația și Dezvoltarea, Națiunile Unite, Cairo, 5-13 septembrie 1994.