ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Aproape 2000 de români au semnat până la această oră o petiție publică prin care cer demiterea ministrului Culturii, András Demeter, acuzat de management „cu grave deficiențe”, prejudicierea sistematică a sectorului cultural și încălcarea principiilor dialogului social. Inițiativa aparține Federației Naționale Sindicale CulturMedia, organizație care a declanșat și o serie de proteste în fața Ministerului Culturii, transmite Radio România Cultural.

Demersul vine pe fondul unui mandat acuzat de tensiuni și controverse. Începând cu 15 ianuarie, lucrători din muzee protestează zilnic în fața ministerului, cerând demiterea ministrului. În paralel, în spațiul public au apărut înregistrări audio în care ministrul este surprins adresându-se pe un ton agresiv regizoarei Alexandra Badea și lui Decebal Vleja, vicepreședinte al Federației CulturMedia.

Alexandra Badea și Decebal Vleja au acuzat public lipsa de transparență a concursului pentru managementul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, susținând că noile criterii ar favoriza exclusiv candidații din interiorul instituțiilor de stat și ar elimina competiția reală. Deși ministrul negase inițial orice intenție de modificare a regulamentului, pe 20 ianuarie Ministerul Culturii a anunțat schimbarea condițiilor de participare: pot candida doar persoane care au condus instituții publice de cultură timp de minimum zece ani.

O altă temă care a generat reacții puternice este posibila desființare a Institutului Național al Patrimoniului, prin transformarea acestuia într-un departament al ministerului. Informațiile apărute în toamna anului trecut au determinat reacții ferme din partea societății civile și a profesioniștilor din domeniu, care au cerut păstrarea Institutului ca instituție de sine stătătoare, invocând riscuri majore pentru protejarea patrimoniului cultural.

Nemulțumirile sunt amplificate și de modul în care Ministerul Culturii a gestionat măsurile de austeritate, într-un domeniu deja afectat de subfinanțare cronică, salarii mici și deficit de personal. Reprezentanții lucrătorilor din cultură susțin că ministerul nu a căutat soluții de protecție pentru sector și că responsabilitatea a fost transferată asupra angajaților.

Într-o emisiune televizată difuzată de Ziua Națională a Culturii, András Demeter a respins acuzațiile protestatarilor, afirmând că „acestea nu sunt motive reale de demonstrație, de grevă japoneză sau de pichetare”. Ministrul a susținut că a analizat revendicările, fără a identifica elemente noi, subliniind că subfinanțarea culturii este o problemă veche, iar concursurile pentru funcții de management ar fi, în prezent, mai transparente decât în trecut.

Petiția pentru demiterea ministrului este deschisă, iar protestele continuă, în timp ce sectorul cultural reclamă lipsa unui dialog real și a unei viziuni coerente într-un moment considerat critic pentru instituțiile de cultură din România.

PETIȚIE PUBLICĂ privind demiterea Ministrului Culturii, domnul András Demeter
 
Către: Prim-ministrul României Guvernul României
 
„Noi, semnatarii prezentei petiții, profesioniști din domeniul culturii, angajați ai instituțiilor publice de cultură, specialiști, artiști și cetățeni preocupați de viitorul patrimoniului cultural al României, solicităm demiterea imediată a Ministrului Culturii, domnul András Demeter, pentru grave deficiențe de management, prejudicierea sistematică a sectorului cultural și încălcarea principiilor dialogului social.

Motivele solicitării

1. Subminarea resursei umane din cultură Muzeele, bibliotecile, teatrele și celelalte instituții de cultură funcționează cu personal insuficient, salarii derizorii și un volum de muncă crescut, inclusiv în weekenduri și în zilele de sărbătoare legală. Lipsa oricărei strategii de protejare a personalului calificat conduce la depopularea sistemului și la riscuri reale asupra patrimoniului cultural.

2. Incapacitate managerială și lipsă de viziune strategică Mandatul actual este caracterizat de absența unor politici coerente de dezvoltare, modernizare și digitalizare a culturii. Ministerul Culturii a devenit un actor pasiv, incapabil să apere interesele domeniului pe care îl gestionează.

3. Intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului Institutul Național al Patrimoniului este o instituție fundamentală în protecția patrimoniului cultural. Peste 15.000 de persoane au semnat o petiție împotriva acestei decizii, însă ministrul Culturii nu a abandonat acest demers, care urmărește, în fapt, instituirea controlului politic asupra instituțiilor de cultură.

  4. Intenția de a politiza instituțiile de cultură Această intenție se manifestă inclusiv prin inițiativa de a promova o lege a managementului cultural în care directorii să fie numiți fără un concurs real. Practic, autoritatea care organizează concursul își arogă dreptul de a invita un singur candidat. Orice persoană care ar îndeplini condițiile legale de participare este astfel blocată în mod nejustificat și contrar prevederilor constituționale care garantează accesul liber la funcțiile publice.

5. Decredibilizarea ideii de concurs de proiecte de management Concursurile de proiecte de management organizate în instituțiile de cultură, în mandatul actualului ministru, au fost marcate de grave probleme de organizare, transparență și predictibilitate. În mod repetat, au fost introduse condiții de participare care exced prevederile legale în vigoare și care limitează drastic aria de selecție a candidaților.  Aceste condiții restrictive, formulate arbitrar în anunțurile de concurs, au avut ca efect excluderea nejustificată a unor potențiali candidați care îndeplinesc criteriile legale generale, creând suspiciunea legitimă că procedurile au fost concepute pentru a împiedica participarea reală și competitivă și pentru a favoriza candidați prestabiliți. Persistă suspiciuni serioase privind încălcarea principiilor de legalitate, transparență și egalitate de șanse, precum și temerea justificată că această practică va continua, în condițiile în care orice tentativă de corectare a acestor derapaje a avut loc doar în urma unor proteste îndelungate și a presiunii publice. 

6. Lipsa unei poziții ferme în apărarea instituțiilor de cultură În contextul proiectelor guvernamentale care prevăd reducerea cu 10% a anvelopei salariale, ministrul Culturii nu a inițiat și nu a susținut public nicio măsură clară de exceptare a instituțiilor de cultură, deși acestea funcționează deja la limita subzistenței.

7. Afectarea gravă a interesului public Cultura nu este un domeniu marginal, ci un pilon al identității naționale, al educației și al dezvoltării economice. Pasivitatea și deciziile — sau lipsa acestora — ale ministrului Culturii pun în pericol patrimoniul național și accesul publicului la cultură.

8. Abandonarea dialogului social instituționalizat În pofida obligațiilor legale, Ministerul Culturii a refuzat în mod constant dialogul real cu organizațiile sindicale reprezentative din domeniu. Termenele legale au fost depășite în mod repetat, iar solicitările oficiale ale breslei culturale au fost ignorate sau tratate formal, fără soluții concrete. 

Solicitare

Având în vedere cele de mai sus, solicităm demiterea Ministrului Culturii, domnul András Demeter și numirea unei conduceri care să demonstreze competență, respect față de lege, deschidere reală către dialogul social și capacitatea de a apăra cultura română ca domeniu esențial pentru societate. Această petiție reprezintă un semnal de alarmă legitim și responsabil. Cultura României nu mai poate fi administrată prin indiferență, tăcere și lipsă de asumare.”