„Am rugămintea ca atunci când interveniți pe o propunere de lege, să o citiți înainte, iar cei care pot, să o și înțeleagă! Despre ce e vorba însă aici? Despre modul în care statul român poate să aducă investitorii privați în parteneriat cu statul la companiile publice deținute, adică cele listate la burse. Iar acest mod de a face un parteneriat între stat și investitorii privați trebuie să respecte câteva principii. Primul dintre ele este acela că statul trebuie să aibă o cotă de acțiuni care să-i permită să controleze acele companii, anume două treimi. Pentru ce această cifra? Pentru că totți cei care ne vând povești despre faptul că am opri vânzarea țării cum zic dânșii, de fapt nu înțeleg un lucru esențial.

Tocmai ei, care se dau pro-europeni. În toată Uniunea Europeană există câteva domenii în care statele dețin 100% acțiunile companiilor importante. Cea mai mare companie din Uniunea Europeană, Électricité de France, este deținută integral de statul francez. Engie, care este prezentă la noi, este deținută în proporție de 80% de același stat francez. La fel se întâmplă și în domeniul transporturilor feroviare, la fel în cel al transporturilor aeriene. Așa este și în Germania, Italia sau Spania. Nu vorbim aici despre interzicerea participărilor private la acționariatul acestor companii, ci despre faptul că statul își deține o componentă importantă din acționariat, tocmai pentru a putea face politici publice. În al doilea rând, proiectul de lege reglementează participarea prioritară a cetățenilor români, așa numiții investitori individuali, la cumpărarea de acțiuni nou emise la companiile cu capital majoritar de stat.”

Totodată, Petrișor Peiu a subliniat că proiectul oprea practica prin care românii erau tratați ca cetățeni de rangul doi pe propria piață de capital și bloca tentativa Guvernului de a înstrăina patrimoniul național pentru a acoperi găurile din buget: „Prin acest proiect de lege apăram dreptul cetățenilor români de a avea șansa să participe la înstrăinarea unor acțiuni nou emise. În concluzie, proiectul de lege vizează trei obiective importante și le atinge pe toate. În primul rând, limitează la două treimi deținerile pe care investitorii privați le pot avea la companii cu capital majoritar de stat. În al doilea rând, pune pe picior de egalitate investitorii români cu cei străini și, în al treilea rând, limitează vânzarea de acțiuni existente ale statului, permițând participarea investitorilor privați prin cumpărarea de acțiuni nou emise, adică companiile sunt și capitalizate. Practic, ceea ce voia să facă Guvernul Bolojan era să strângă bani la bugetul statului din vânzarea de acțiuni existente.

Ceea ce noi vă propunem este ca acele companii cu capital majoritar de stat, adică acelea care trebuie să facă proiecte de interes strategic pentru România, să strângă bani la companii prin vânzarea de acțiuni nou emise. În acest fel, banii nu se vor mai duce la bugetul statului și vor rămâne la companii. Statul nu va mai putea cheltui banii cu care Transelectrica trebuia să încheie inelul de 400 kV pentru panseluțe și borduri. De asemenea, statul nu va mai putea cheltui pentru promovarea cărții unui anumit general, fiind obligat să construiască hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Despre aceste trei obiective vorbim”.