Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că decizia agenției Fitch de a menține ratingul României la nivelul BBB- cu perspectivă negativă nu produce efecte directe asupra economiei și consideră că dezbaterea publică ar trebui să se concentreze asupra problemelor structurale ale finanțelor statului.

Acesta afirmă că evoluția datoriei publice și a deficitului bugetar reprezintă adevăratele provocări pentru România și pune sub semnul întrebării corelația dintre ratingurile acordate de agențiile internaționale și situația economică reală.

„În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB – cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch, nu are nicio implicației asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.

Iată și explicațiile:

1. Situația comparativă a vecinilor noștri ne indică cu claritate că notele (ratingurile) de la Fitch nu au vreo mare corespondență cu realitatea sănătății financiare:
– Polonia are același nivel al datoriei publice (puțin peste 60% din PIB), un deficit bugetar similar cu al nostru (7,3% anul trecut), dar Fitch îi acordă un rating mult mai bun decât nouă , A-. De unde, poate, dobânzile mai mici pentru termene lungi (10 ani), la care se împrumută Polonia, de 5,51% pe an, în comparație cu 6,91% pe an în cazul României;
– Ungaria are un nivel al datoriei publice de 75%, mult mai mare decât al nostru, un deficit bugetar de doar 4,4% pe 2025 și Fitch i-a dat un rating cu două trepte mai bun decât al nostru, BBB. De unde, poate, dobânda mai mică pe care o plătesc ungurii pentru obligațiunile pe 10 ani: 5,26% pe an;
– Bulgaria are o datorie publică infimă, 30% din PIB, un deficit bugetar mai mic decât jumătate față de al nostru, 3,6%, dar primește de la Fitch un rating doar cu treaptă mai bun decât al nostru, BBB+; Dobânda plătită de bulgari pentru obligațiunile pe 10 ani este de 4,09%;
– Cehia are o datorie publică mică (cam 45%), un deficit bugetar de doar 2,1% în 2025, un rating mult mai bun decât tot ce este în regiune, AA-, dar se împrumută cu 4,93% pentru maturitatea de 10 ani;
– în fine, Serbia, o țară care nu este nici în NATO, nici în UE și căreia Fitch nu i-a acordat un rating „investing grade”, ținând-o la categoria „junk” (BB+ ) se împrumută cu o dobândă net mai mică decât a noastră (5,45% pe an). Ei bine Serbia are o datorie publică și un deficit similare cu ale Cehiei (45% din PIB, respectiv 3% din PIB).

2. Situația comparativă cu ratingurile României din ultimii ani, de asemenea, nu indică vreo corelație între starea finanțelor statului și ratingurile acordate de Fitch:
– România are același rating de la Fitch (BBB-) încă din februarie 2011, adică de 15 ani, timp în care datoria publică a urcat de la 34,7% din PIB la peste 60% din PIB, iar deficitul bugetar a evoluat puternic, scăzând de la 5,6% în 2011 la doar 0,5% în 2015, pentru a crește apoi până la astronomicul nivel de 9,3% în 2024;
– la începutul anilor 2000 , România nici nu avea un rating de „investment grade”, era pe la BB- sau BB+, deși datoria publică era mai mică decât 15% din PIB, iar deficitul bugetar era sub 2%;
– atunci când Fitch a sancționat România cu trecerea la „junk” în noiembrie 2008, datoria publică abia depășea 20% din PIB, iar deficitul bugetar era de 5,4% din PIB. Iar când a premiat Fitch România cu ieșirea din „junk”, datoria publică urcase la 34,7% din PIB și deficitul bugetar era la 5,6% din PIB!

Deci, oameni buni, hai să privim cifrele și să fim sinceri cu noi înșine. Poate așa vom putea să ne răspundem la câteva întrebări:

– de ce are România azi un rating mai bun decât atunci când avea datoria publică de trei-patru ori mai mică și deficitul public de cinci ori mai mic?

– de ce are România același rating azi și în 2015, deși acum avem deficite de 8-9% din PIB, iar în 2015 aveam deficit de 0,5%, iar datoria publică este azi dublă față de 2015, ca pondere în PIB?

– de ce are Serbia un rating mai prost decât al nostru, deși are deficit bugetar de 2-3 ori mai mic și datorie publică la trei sferturi față de a noastră?

– cam care este influența ratingului asupra dobânzilor la împrumuturile luate de un stat din Europa de Est?

Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

„Nu cumva facem ceva greșit?”

Închiderea fabricilor, scăderea populației și blocarea proiectelor hidroenergetice nu au rezolvat criza resurselor din România, avertizează liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Acesta critică strategia ultimelor două decenii, subliniind că țara se confruntă cu un deficit energetic tot mai mare și o lipsă acută de apă, în ciuda unui consum semnificativ mai redus.

„De vreo 20 de ani, în România se închid marile fabrici și   centrale electrice pe cărbune și pe gaze, efectivele  de animale se împuținează constant, hidrocentralele începute nu se mai termină, milioane de oameni au plecat din țară, deci nu mai consumă și nu mai poluează dar, cu toate acestea, seceta e din ce în ce mai lungă, lipsa apei devine din ce în ce mai extinsă, iar deficitul de energie crește deși avem mai puțini consumatori și un consum mult redus! Nu cumva facem ceva greșit?”, a mai scris Petrișor Peiu pe pagina sa de Facebook.