ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză Guvernul Bolojan că a construit o falsă reformă bugetară prin creșterea taxelor, blocarea investițiilor și înghețarea veniturilor românilor, în timp ce băncile și aparatul de stat continuă să încaseze miliarde de lei din bugetul public. Potrivit lui Petrișor Peiu, execuția bugetară pe primele patru luni din 2026 arată că actuala putere a redus nivelul de trai pentru a acoperi propriul dezastru fiscal.

„Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede Guvernul Bolojan că înseamnă „reformă” sau „consolidare fiscală”: a crescut nivelul taxelor (TVA, impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiții, modernizări, întreținere, noi echipamente sau programe software), a înghețat pensiile și a crescut normele profesorilor.

Cine pierde în România, pe primele patru luni din 2026:

cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei;
firmele, cu un profit real în scădere (impozit pe profit în creștere cu 1,5% la o inflație de 10%);
cei aproape 5 milioane de pensionari, care au pensiile înghețate, la o inflație cumulată de 16% în ultimii doi ani;
infrastructura publică, prin reducerea la jumătate a cheltuielilor de capital;
proprietarii de locuințe, care plătesc un impozit mărit cu 70%.
Cine câștigă ceva în plus din bugetul pe ianuarie-aprilie 2026:

băncile care au împrumutat România, care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus;
șefii din instituțiile statului și firmele de partid, care au încasat 1,6 miliarde de lei în plus, categorie în care intră și contractul de lobby pentru președinte în SUA.
Atât!

Cifrele mari sunt următoarele:

veniturile statului au crescut cu 24 de miliarde de lei, adică cu 12% față de anul trecut, de la 200 la 224 de miliarde de lei;
cheltuielile statului au scăzut cu 8 miliarde de lei, adică cu 0,4% față de anul trecut, pe primele patru luni, de la 256 la 248 de miliarde de lei;
deficitul bugetar s-a redus de la 56 la 24 de miliarde de lei, adică a scăzut cu 32 de miliarde de lei;
totul la o rată a inflației de peste 10%.
Guvernul Bolojan se laudă pe la toate televiziunile că a făcut reformă și a redus deficitul bugetar. Ei bine, hai să vedem ce a făcut, de fapt.

De unde vine creșterea de venituri:

4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit, efectul creșterii impozitului pe dividende plus inflația;
2,2 miliarde de lei în plus din impozitul pe proprietate, care a crescut cu 70%;
9,3 miliarde de lei în plus din încasările pe TVA, ca efect al creșterii cotelor de TVA și al inflației;
6 miliarde de lei în plus din contribuțiile pe asigurări, ca efect al creșterii salariului minim, al introducerii CASS pentru mame, veterani și foști deținuți politici, plus inflația;
4 miliarde de lei în plus din încasările din PNRR.
Au scăzut, în schimb, sumele din venituri nefiscale, cu 1,8 miliarde de lei, și încasările de la UE din fondurile pentru perioada 2021-2027, cu 800 de milioane de lei.

De unde vine scăderea de cheltuieli:

a scăzut cu 1,9 miliarde de lei cheltuiala cu salariile bugetarilor, prin înghețarea salariilor și creșterea normei în învățământ;
a scăzut cu 1,4 miliarde de lei cheltuiala cu pensiile, prin înghețarea pensiilor și scăderea numărului de pensionari;
au scăzut cu 9 miliarde de lei cheltuielile de capital, adică investițiile și echipamentele.
Au crescut, în schimb:

cheltuielile cu dobânzile, cu 3,3 miliarde de lei;
cheltuielile cu bunurile și serviciile, cu 1,6 miliarde de lei, adică achizițiile de zi cu zi ale statului;
cheltuielile pentru PNRR, cu 4,2 miliarde de lei.
Au scăzut:

cheltuielile din împrumuturile din PNRR, cu 1,4 miliarde de lei;
cheltuielile din fondurile UE 2021-2027, cu 1,2 miliarde de lei.
Concluzii:

1. Efectul PNRR asupra bugetului este zero: plus 4 miliarde la venituri, plus 4,2 miliarde la cheltuieli.

2. Plusul de la venituri vine din creșterea taxelor de către guvern și din inflație. Au crescut prețurile, a crescut și TVA-ul aferent.

3. Minusul de la cheltuieli vine din reducerea investițiilor, în proporție de 90%, și din înghețarea pensiilor și a salariilor, în proporție de 10%.

4. Avem o execuție bugetară care ne indică clar „reforma Bolojan”: stoparea investițiilor, sugrumarea nivelului de trai, pedepsirea pensionarilor, profesorilor, proprietarilor de locuințe și a antreprenorilor, umplerea buzunarelor băncilor care împrumută statul și ale șefilor care cumpără orice, de la hârtie la benzină!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.