ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Intrarea în recesiune tehnică poate fi doar începutul unei perioade dificile pentru economia românească, din cauza măsurilor considerate „total nepotrivite” impuse de guvernul Bolojan, este de părere analistul economic Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. 

Într-o intervenție la Realitatea Plus, acesta a afirmat că singura speranță ar fi ca liderii partidelor de coaliție să înțeleagă faptul că Bolojan „merge într-o direcție greșită” și să ajungă la un acord privind schimbarea lui din funcție.

Consumul scade accelerat
 
„„Vom avea și T1 din 2026, ceea ce arată foarte simplu că suntem într-un fenomen extrem de periculos: stagflație, adică inflație combinată cu o scădere economică, ceea ce va duce la o creștere a șomajului. Următorul indicator de urmărit este rata șomajului. Consumul s-a redus substanțial și va continua să se reducă. Problema este că oamenii ăștia, în frunte cu Ilie Bolojan, nu înțeleg ce au făcut și vor continua pe aceeași linie," a afirmat Peiu, într-o intervenție la Realitatea Plus.

El a precizat că, cel mai probabi, Ilie Bolojan nu-și va admite greșeala și „va da vina pe Ciolacu și greaua moștenire”, în timp ce efectele reale se vor vedea în economie și pe piața muncii.

Avertisment pentru coaliție și risc major în 2026

„Problema este ca liderii partidelor din coaliție să se sesizeze și să-l schimbe pe Bolojan. Dacă va continua așa, anul 2026 va fi un dezastru.”
 
„Politica găunoasă a guvernului Bolojan și-a făcut efectul. Din păcate, acest efect este catastrofal pentru România. Suntem în recesiune economică. Avem deja două trimestre consecutive cu scădere economică.

Pe trimestru 4 al anului 2025, scăderea este chiar abruptă față de trimestru 3 al acelui așa an. Aproape 2% scădere într-un singur trimestru. Pe tot anul 2025 avem 3 trimestre de scădere economică.

Asta după ce în 2024, în timpul guvernării Ciolacu, am avut primele două trimestre tot cu scădere economică. Deci 2024 recesiune, 2025 recesiune. În același timp avem în ambii ani cea mai mare rată a inflației din Europa.

Combinate, aceste două elemente au condus la stagflație. Stagflația este cel mai mare pericol pentru o economie de piață. Stagflația continuă și acum, în trimestrul 1 al anului 2026.

Dacă vom trece deja în al treilea an cu stagflație, lucrurile vor putea fi refăcute foarte, foarte greu. Ce a cauzat recesiunea? Inconștiența guvernului Bolojan, care a majorat în același timp prețurile la energie electrică după 1 iulie 2025, dar și taxele de consum, cotele de TVA și accizele. Acest lucru a înmormântat economia, a condus la scăderea producției, la scăderea vânzărilor, la scăderea consumului.

Asta este recesiunea, asta este Guvernul Bolojan. Recesiune, stagflație, inflație foarte mare. Asta este Guvernul Bolojan”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Petrișor Peiu a comentat:

”Românii au obosit de prea multă „reformă”, de fapt un haos administrativ , care ne apasă de foarte mulți ani. România este, oficial, în recesiune. Combinată cu inflația uriașă, recesiunea ne-a adus stagflație. Suntem în al treilea an de stagflație, asta se întâmplă în lumea reală! 
 
„Reforma” vânturată de strivitoarea mașinărie de propagandă a guvernului este, de fapt, manifestarea pură a combinației mortale de neștiință și fudulie a guvernanților. „Reforma” este isterizarea publicului pentru a justifica încălcarea legilor și a Constituției și pentru uzurparea puterii de către o mână de oameni, baricadați în palatul Victoria.
 
Constituția României, ca și practica universal acceptată în statele democratice, este cât se poate de clară: guvernul administrează țara, iar parlamentul face legi. Ei bine, în numele „reformei” guvernul s-a decis să facă el legile, neglijând actul de administrare  a treburilor curente. Rezultatul: țara este catastrofal administrată, iar legile făcute, cu forța la guvern, sunt cât se poate de proaste.  Treaba guvernului ar fi fost cât se poate de simplă: să țină în frâu cheltuielile , să aibă grijă de copiii care merg la școală, să aibă grijă de bolnavii din spitale, să facă centrale electrice, drumuri și căi ferate, să aibă grijă să avem apă curentă, să lase antreprenorii să facă afaceri. 
 
Numai că guvernul Bolojan se ambiționează să facă „reforme”: în fiecare săptămână adoptă un număr imens de ordonanțe de urgență prin care schimbă toate legile, aruncând țara în haos.
 
În vreme ce Bolojan și ceata lui schimbă legile cu mai mare ușurință decât dădea Ceaușescu decrete, copiii nu mai fac școală cum trebuie, bolnavii mor prin spitale, orașe întregi rămân fără apă curentă, bucureștenii dârdâie de frig, iar centralele electrice vechi se închid și în locul lor nu apare nimic!

În fiecare săptămână mai crește cota unui impozit, se mai adaugă altul, mai apare o normă birocratică în plus. În fiecare săptămână se mai blochează o rotiță în economie. Avem cea mai mare inflație din UE, combinată cu stagnare economică și cu șomaj în creștere. dar asta nu mai contează. Guvernul o dă înainte cu „reforma”. Ca un rezultat direct și palpabil al „reformei” din energie, electricitatea s-a scumpit cu peste 70% după plafonare, prețul gazului va exploda după încetarea plafonării, iar românii dârdâie de frig în case și tremură de fiecare dată de spaimă când citesc facturile. 

Nemulțumirea strigată în gura mare de populație și de antreprenori se rezumă, simplu: Nu mai faceți nicio reformă, lăsați-ne să trăim și să respirăm normal.
 
Cuvântul „reformă” a fost adus în spațiul public de către Ion Iliescu, care era atât de îndrăgostit de  cuvântul respectiv încât a scris și o carte (Revoluție și reformă) pe care n-a citit-o nimeni niciodată. Timp de 6 ani, între 1990 și 1997, de cum deschideai ziarele nu citeai decât despre „reforme”, care se succedau într-un ritm obositor. Rezultatul: în 1996, Iliescu a pierdut clar alegerile, împreună cu partidul domniei sale. 

Neînțelegând nimic, după 1996, regimul Constantinescu a declanșat și el un val de „reforme”, care a extenuat populația atât de tare, încât PNȚCD nu a mai intrat în Parlament.
 
Au urmat doar opt ani de liniște (2001-2008), după care au venit alte „reforme”, ale lui Băsescu. și acestea terminate în 2012, după plecarea PDL de la putere, în uralele de fericire ale întregii națiuni. 

Iarăși câțiva ani de liniște, până în 2016, când a fost plantat Cioloș să facă „reforme”. Și acest experiment s-a încheiat prost pentru echipa lui Cioloș, măturată la alegerile de la sfârșitul anului. Nepricepând chiar nimic, regimul nou instalat , Dragnea, a început și el cu „reformele”, motiv pentru care a eșuat lamentabil în 2019. 

2021 a fost un an „de reforme” terminat într-un eșec lamentabil al guvernului PNL-USR. Ei bine, iată că, de la instaurarea guvernului Bolojan numai de „reforme” avem parte: pachet după pachet, orice schimbare de legislație este vândut ca o „reformă necesară și urgentă”. Ei bine, toată această isterie legislativă dezorganizată a obosit, la propriu, populația”.