Petru Romoșan, poet și scriitor, împătimit al artei și expert în domeniu, dar și reputat analist politic și, mai ales, geopolitic, a oferit un interviu amplu la GOLD FM, în cadrul emisiunii „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, în care și-a expus viziunea despre evoluția politicii românești și situația actuală de mare criză, care vestește o schimbare pe măsură.

Petru Romoșan a formulat una dintre cele mai radicale interpretări ale momentului politic pe care îl traversează România. Dincolo de comentariile sale culturale și biografice, Romoșan a schițat o teorie amplă despre mecanismele reale ale puterii, despre rolul serviciilor secrete, despre slăbiciunea actualei clase politice și despre posibilitatea apariției unei noi generații de lideri. În viziunea sa, România se află la sfârșitul unei epoci începute imediat după 1990 și la începutul unei transformări care ar putea modifica raporturile de putere din stat.

Una dintre cele mai puternice afirmații făcute de Petru Romoșan este aceea că, după căderea regimului comunist, puterea reală nu a fost exercitată de partidele politice, ci de structurile informative. Potrivit acestuia, deși România a trecut prin schimbări economice, sociale și geopolitice majore, centrul de greutate al puterii a rămas aproape neschimbat: „În 1990 puterea a fost luată de serviciile secrete și este ținută până astăzi.”. Petru Romoșan consideră că România a trăit trei decenii în care mecanismele esențiale ale deciziei au funcționat în spatele scenei politice, în timp ce partidele au reprezentat, mai degrabă, expresia vizibilă a unor raporturi de forță deja stabilite.

În opinia sa, situația actuală este diferită de tot ceea ce s-a întâmplat după Revoluție. „Este pentru prima dată, după 30 și ceva de ani, când serviciile secrete se bat între ele și se vor bate cu ceva care este mult mai puternic decât ele: capitalismul”, avertizează Petru Romoșan, descriind actuala criză politică drept expresia unei confruntări interne fără precedent. Adevărata luptă a prezentului este o confruntare între un sistem construit pe control și influență și logica economică a capitalismului. „Lupta care se duce este a lor cu ceva mai tare decât ele, care este capitalismul. Și cred că această luptă va fi pierdută. Capitalismul va câștiga”, prognozează analistul. Victoria capitalismului ar putea produce o libertate mai apropiată de viața reală și de interesele cetățenilor decât mecanismele informale care au dominat politica românească după 1990.

În analiza lui Petru Romoșan, una dintre marile probleme ale României este ruptura dintre clasa politică și societate. Oamenii politici au uitat care este rolul lor fundamental: „Să înțeleagă că reprezintă populația și că nu sunt acolo să păcălească electoratul la vot și apoi să-și vadă de business și comisioane.”. Această schimbare de mentalitate este, în opinia sa, condiția esențială pentru maturizarea democratică a statului român.

Contrar speranțelor privind o revenire rapidă la stabilitate, Petru Romoșan estimează că perioada de turbulențe este abia la început. El vede actualele negocieri și reconfigurări politice drept simptomele unei schimbări de paradigmă mult mai profunde. „Nu vom avea pentru o bună perioadă ceva stabil”, avertizează el. În viziunea sa, instabilitatea nu este un accident, ci consecința inevitabilă a reașezării raporturilor de putere care au funcționat timp de trei decenii.

Poate cea mai interesantă idee lansată în emisiune este cea referitoare la apariția unui partid nou, inspirat de modelul georgian. Petru Romoșan invocă experiența partidului „Visul Georgian”, pe care îl prezintă drept exemplul unei formațiuni conduse de oameni tineri, capabili să mențină un echilibru între marile centre de putere externe. El crede că și România are nevoie de un proiect similar: „Trebuie să apară un partid al unei noi generații.”. În opinia sa, există în România oameni tineri, competenți, bine pregătiți și patrioți, capabili să ofere o alternativă la actuala clasă politică.

Întrebat direct dacă un partid poate apărea în România fără sprijinul structurilor de putere, Romoșan oferă un răspuns surprinzător. Da, spune el, iar acest lucru va deveni posibil tocmai pentru că serviciile își pierd influența. „Se va întâmpla în următorii doi ani, tocmai pentru că serviciile secrete pierd această putere.”. Mai mult, el consideră că salvarea României depinde de această diminuare a controlului exercitat de structurile informale asupra vieții politice.

O altă teză centrală a analizei lui Petru Romoșan este aceea că România și-a epuizat marile obiective strategice. După aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, clasa politică nu ar mai avea un proiect național propriu. „România este pe pilot automat”, afirmă el. Potrivit lui Petru Romoșan, deciziile majore nu mai sunt luate la București, ci în marile centre occidentale de putere: „România este condusă de la Bruxelles și, în parte, de la Washington.”. El susține că România nu mai are o politică externă proprie și că urmează, în mare măsură, direcțiile stabilite de actorii dominanți din Uniunea Europeană și din alianța transatlantică.

Încotro se îndreaptă România? Răspunsul lui Petru Romoșan este rezervat, dar nu lipsit de speranță. El consideră că actuala clasă politică este insuficient pregătită pentru provocările viitorului și că România nu poate progresa semnificativ fără o schimbare generațională profundă. Totuși, vede o posibilă soluție în apariția unei elite noi, formate din oameni competenți și responsabili. „Există oameni tineri de mare calitate, foarte pregătiți și care sunt și patrioți. Eu cred că asta va fi soluția.”

La finalul emisiunii, Petru Romoșan a fost întrebat care este adevărul despre România pe care nimeni nu îl rostește cu voce tare. Răspunsul său a fost simplu și direct: „Suntem cu toții nefericiți de starea în care ne găsim.”. El explică această stare prin moștenirea grea a comunismului, prin incapacitatea unei mari părți a societății de a se adapta noilor vremuri și prin ascensiunea unor categorii preocupate mai degrabă de câștigul rapid decât de construcția unor valori durabile. În acest proces, spune el, oamenii competenți și cei cu repere morale solide au fost împinși la marginea vieții publice.