Ana Maria Nedelcu a fugit cu băiețelul ei din Canada în mai 2014, pentru a-l proteja de tatăl căruia instanțele din Quebec îi încredințaseră custodia, în ciuda dovezilor despre abuzurile la care fusese supus copilul în vârstă de 5 ani.

După plecarea lor, tatăl copilului, Sierra Munoz, a depus o plângere la poliția din Canada, iar Curtea din Quebec a emis un mandat de arestare, solicitând autorităților din România extrădarea mamei. La 13 aprilie a.c., în acest dosar, Curtea de Apel București a dispus arestarea provizorie a Anei Maria Nedelcu. 8 zile mai târziu, Curtea Supremă, admițând „contestațiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de persoana extrădabilă”, a dispus „punerea de îndată în libertate” a acesteia.

La 25 mai a.c., Curtea de Apel București a decis extrădarea Anei Marei Nedelcu. Judecătorul care a dat această decizie, Podar Viorel Adrian, este cel care hotărâse și arestarea mamei. „Curtea de Apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi penale cu privire la infracțiunea de răpire, pentru care autoritatea canadiană a cerut extrădarea, nici asupra oportunității extrădării, Curtea fiind obligată a admite cererea de extrădare, dacă sunt întrunite cerințele legale ale acesteia. Prin urmare, Curtea nu este competentă a face aprecieri cu privire la probatoriul în baza căruia persoana extrădabila NEDELCU (fostă Musteață) ANAMARIA a fost acuzată în Canada de infracțiunea de răpire, si nici asupra susținerilor acesteia că a acționat pentru a-și proteja copilul de abuzurile tatălui, acestea intrând în competența organelor judiciare canadiene”, se arată în minuta deciziei judecătorului Podar Viorel Adrian. 

Curtea de Apel București a admis „cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Canada, împotriva persoanei extrădabile NEDELCU (fostă Musteață) ANAMARIA, pentru judecarea acesteia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de răpire, cu încălcarea unui ordin de custodie”  și a dispus „luarea măsurii arestării în vederea predării persoanei extrădabile NEDELCU (fostă Musteață) ANAMARIA, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, până la predare. Constată că persoana extrădabilă NEDELCU (fostă Musteață) ANAMARIA a fost arestată provizoriu, în prezenta cauză, din 13.04.2016, la 21.04.2016. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestație.”

Această decizie a fost atacată la Ȋnalta Curte de Casație și Justiție, iar primul termen al procesului în care va fi judecată contestația este mâine, 7 iunie, în ședința Completului nr. 7 ce va începe la ora 9:00.

 

Art.13, lit. b) din Convenția de la Haga prevede că „autoritatea judiciară sau administrativă a statului solicitant nu este ținută să dispună înapoierea copilui (n.r. – răpit internațional), dacă persoana, instituția sau organismul care se împotrivește înapoierii sale stabilește că există un risc grav ca înapoierea copilului să-l expună unui pericol fizic sau psihic sau ca în orice alt chip să-l situeze într-o situație intolerabilă”. 

Pe judecătorul Podar, care a admis extrădarea Anei Maria Nedelcu, nu l-a interesat respectarea acestui articol din Convenția de la Haga. Ȋnsă o altă instanță din România, Judecătoria Sectorului 3 București, a admis acțiunea civilă pentru exercitarea autorității părintești. Instanță va verifica situația ambilor părinți și va stabili și dacă băiețelul a fost sau nu abuzat de către tată. 

Judecătoria Sectorului 3 a decis că instanțele române sunt competente, material și teritorial, în soluționarea cauzei având ca obiect exercitarea autorității părintești și stabilirea locuinței copilului Anei Maria Nedelcu.  Judecătoria sectorului 3 a dispus deja efectuarea unei anchetei psiho-sociale, prin comisie rogatorie, la domiciliul tatălui din Canada și a fixat termen pentru discutarea probatoriului la data de 17 iunie a.c.. 

Acest proces se desfășoară în paralel cu cel de la ȊCCJ, în care se judecă extrădarea mamei și înapoierea copilului în Canada.