Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare și consecvență în ceea ce privește soluționarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autoritățile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităților publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei (9,1 % din PIB). Din aceste venituri, 45,512 miliarde lei au reprezentat defalcări de impozite de la bugetul de stat, 8,841 miliarde lei – subvenții guvernamentale, 5,455 miliarde lei – impozite și taxe locale, iar 18,046 miliarde lei – alte venituri. În aceste condiții, 70 % din veniturile bugetare ale autorităților locale au provenit de la bugetul de stat și doar 30 % din aceste venituri au fost finanțate din surse proprii sau atrase!

Sursa: http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. VF – venituri fiscale, SV – subvenții, AV – alte venituri ( miliarde lei, prețuri curente, 2017).

Evident, diminuarea semnificativă a cotei de impozitare a profitului și a salariilor, precum și a cotei de TVA au comprimat intempestiv veniturile disponibile ale autorităților locale, iar acestea au recurs la majorări la fel de intempestive ale impozitelor și taxelor locale. În opinia mea, aceste majorări trebuie să vizeze în mod prioritar impozitele pe clădirile și terenurile deținute de persoanele fizice, întrucât în prezent aceste impozite sunt extrem de mici. 

În al doilea rând, ar trebui contracarată impozitarea excesivă de către autoritățile locale a clădirilor și a terenurilor deținute de persoanele juridice. 

În al treilea rând, este necesară o degrevare a bugetelor locale de subvenționarea costurilor cu încălzirea locuințelor și furnizarea apei calde. 

În al patrulea rând, ar trebui interzisă finanțarea de la bugetele autorităților locale a cluburilor sportive profesioniste și a unor proiecte inutile și costisitoare.

 

Articol apărut inițial AICI.