ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Pentru majoritatea țărilor NATO a sosit momentul ca președintele României, Klaus Iohannis, să se retragă, după două luni de luptă pentru funcția supremă a Alianței. În culisele funcțiilor de conducere, o serie de oficiali și diplomați UE consideră că Iohannis joacă un joc pe termen lung și că se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol de conducere în UE, scrie Politico.

De când și-a anunțat candidatura, în martie, Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din grupul celor 32 de state. Și aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din anumite operațiuni NATO.
 
Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de țări și-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte. Totuși, acest lucru nu este suficient de bun pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianței pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.

În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu se retrage curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.

În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și ale Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE, sunt toate puse la bătaie, cele 27 de țări ale UE încercând, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc.

Acum, șefia NATO face parte din acest amestec.

„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat un oficial UE, care, la fel ca și ceilalți citați, a beneficiat de anonimat, deoarece nu are voie să vorbească public pe această temă.
 
Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. „Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul său într-un e-mail pentru Politico.

Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a renunța la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington, au declarat doi înalți oficiali europeni care și-au păstrat anonimatul pentru a discuta despre discuții sensibile. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, care l-a susținut deja pe Rutte.

Renunțarea înainte de cursa pentru funcția supremă europeană și înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o oarecare bunăvoință față de aliații occidentali, pe care ar putea să o valorifice în timpul discuțiilor pentru funcția supremă. Cel de-al doilea mandat al său ca președinte al României se încheie în decembrie.

Există mai multe scenarii pentru Iohannis care plutesc la Bruxelles. Una dintre opțiuni este foarte puțin probabilă: În cazul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o alternativă, mai scrie Politico.
 
Parteneriat InPOLITICS