ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



România și-a anunțat joi aliații că președintele Klaus Iohannis ia în considerare posibilitatea de a-l contesta pe Mark Rutte, aflat în frunte, pentru funcția de lider al NATO, scrie Politico.

Mișcarea de ultim moment a lui Iohannis vine în contextul în care cele mai mari puteri din alianța de 31 de membri și-au declarat deja sprijinul pentru Rutte în ultimele 24 de ore, SUA, Marea Britanie, Germania și Franța declarând că îl susțin pe premierul olandez demisionar ca viitor lider al NATO.

Aproximativ 10 țări au rămas nehotărâte, inclusiv unele națiuni din Europa de Est care împărtășesc preocupări strategice cu România, care este sceptică față de Rusia, dar le va fi dificil să îl conteste în mod deschis pe candidatul preferat al președintelui american Joe Biden.

Doi diplomați NATO care au cunoștință de această evoluție au confirmat demersul României pentru POLITICO.
 
Bloomberg a relatat primul despre potențiala provocare a lui Iohannis.

Oficialii români nu contestă informația.

"Prin intermediul misiunilor fiecărui stat membru, intențiile [și] sugestiile sunt transmise informal către NATO", a declarat un oficial guvernamental pentru presa locală.

Biroul prezidențial român a refuzat o solicitare de comentarii.

Oficialii NATO se tem că intrarea târzie a lui Iohannis ar putea fi văzută ca divizând unitatea alianței, care se confruntă deja cu amenințări din cauza posibilei reveniri a lui Donald Trump la președinția SUA. Trump a promis în mod repetat să slăbească apărarea colectivă stipulată de NATO.

Dar țările din Europa de Est sunt deranjate de ceea ce consideră a fi lipsa de stimulare a lui Rutte în a se apropia de națiunile de la granița cu Rusia.

Spunând că nu au intenția de a-i sta în cale lui Rutte, un diplomat de rang înalt din Europa de Est a declarat: "Cel puțin cineva trebuie să întrebe: "Bine, Mark, cum ai de gând să te ocupi de Rusia?”

De asemenea, ei citează eșecul repetat al lui Rutte de a aduce cheltuielile de apărare olandeze la ținta de 2% din PIB convenită de toți aliații în urmă cu un deceniu, despre care au spus că ar putea fi folosit împotriva lui dacă Trump ar fi ales.

Acest lucru se adaugă la resentimentele bilaterale dintre Olanda și România, două țări membre NATO care fac parte din Uniunea Europeană, deoarece guvernul lui Rutte a refuzat ani de zile intrarea Bucureștiului în Schengen, zona fără frontiere pentru țările UE, invocând corupția și activitățile infracționale.