ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


”Vedem tot mai des cum izbucnirile necontrolate ale mâniei se înmulțesc din motive din ce în ce mai neînsemnate. Iar efectele impulsivității sunt dintre cele mai nocive, pentru că tulbură nu doar sufletul celui stăpânit de mânie, ci și pe cei din jurul lui”, scrie părintele Adrian Agachi în cea mai recentă postare pe Facebook. Un mesaj care pare să continue războiul online cu tartorul Vasile Bănescu, și pe care îl redăm integral:


”Impulsivitatea continuă, disponibilitatea permanentă de ceartă și contradicție, reproșurile necontenite – toate acestea trădează o puternică împătimire lăuntrică. 

Mânia care izbucnește din orice este semnul pierderii lucidității, al slăbirii înțelepciunii și al lipsei de stăpânire de sine.
 
Înțeleptul rege Solomon ne învață că: „înțelepciunea domolește mânia omului și faima lui este iertarea greșelilor” (Pilde 19, 11), iar în alt loc spune: „nebunul își dă pe față toată mânia, iar înțeleptul și-o stăpânește” (Pilde 29, 11).

Vedem tot mai des cum izbucnirile necontrolate ale mâniei se înmulțesc din motive din ce în ce mai neînsemnate. Iar efectele impulsivității sunt dintre cele mai nocive, pentru că tulbură nu doar sufletul celui stăpânit de mânie, ci și pe cei din jurul lui.

Evagrie Ponticul spunea că această patimă „o domolesc desăvârșit cântarea psalmilor, îndelunga răbdare și mila”.
Fără aceste trei medicamente duhovnicești – rugăciunea, răbdarea și compătimirea aproapelui – riscăm să devenim noi înșine robi ai impulsivității.
 
Creștinul nu are dreptul să se mânie decât împotriva diavolului și împotriva păcatului. Atenție: împotriva păcatului, nu împotriva păcătosului.

De aceea, atunci când cineva ne jignește, ne vorbește de rău sau se mânie fără temei asupra noastră, să nu răspundem cu aceeași măsură.
Mai întâi, să ne rugăm pentru el din inimă, fără ranchiună și fără supărare.
Apoi, să-l răbdăm cu îndelungă răbdare, amintindu-ne cât ne rabdă și pe noi, în fiecare zi, Mântuitorul Iisus Hristos.
Și, nu în ultimul rând, să-l compătimim, înțelegând că în spatele fiecărei patimi lucrează, adesea, multă suferință și tulburare lăuntrică.

Astăzi poate îi răbdăm noi pe ceilalți; mâine, cine știe, poate vom avea noi înșine nevoie să fim răbdați.
Nimeni să nu creadă că este fără păcat sau că este invulnerabil 
înaintea patimilor sufletești.

Rugăciune.
Răbdare.
Milă.

Numai astfel putem domoli mânia și limita efectele ei distrugătoare asupra sufletului omenesc și asupra lumii din jurul nostru.

Hristos a înviat!”