Părintele Eugen Tănăsescu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, spune că Centenarul Marii Uniri reprezintă un adevărat test spiritual al românilor, iar proiectul-simbol al Centenarului este Catedrala Națională, singurul de anvergură.

Dincolo de actul geopolitic, Marea Unire a fost expresia unei dorințe comunitare, scrie Părintele Eugen Tănăsescu într-un text publicat de Ziarul Lumina. Pentru că, spune acesta,  românii și-au dorit unirea dintr-un motiv cultural simplu: o limbă, un neam, o țară. Rămâne însă de văzut ce a mai rămas din această dorință, în contextul în care globalizarea și economia de piață au transformat granițele, culturile și tradițiile, remodelându-le până la nivel de individ, scrie Părintele Eugen Tănăsescu.

„În iureșul acestui război, s-au găsit minți atât de secularizate, încât s-au năpustit asupra unui proiect-simbol al Centenarului: Catedrala Națională. Poate unicul de asemenea anvergură pentru că, dincolo de cuvintele care vor aminti despre unire, rămâne o materializare a acestora: un sfânt locaș care să amintească românilor de drumul esențial al vieții pământești, Calea spre Cer. 

Doar rușinea de a nu fi catalogați antiromâni i-a mai oprit pe unii, mai ales după ce s-a înțeles că această catedrală nu este o ambiție personală a cuiva, ci „un mandat primit de la înaintași”, cum a explicat chiar Patriarhul României de curând, care a dat o lecție de viață: ca să ai un simbol, trebuie să lupți enorm pentru el. Mai ales când anumite „voci ale societății civile” au tot interesul să-ți destrame identitatea națională și spirituală, prin colonizare culturală”, susține părintele Tănăsescu.