ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Robert Semonsen, un reputat jurnalist american specializat în globalizare, geopolitică, securitate, migrație și afaceri europene, publică un articol despre cele mai recente declarații ale ministresei Oana Țoiu, care, în inconștiența de care a dat dovadă până acum la șefia MAE, a afirmat că România e gata să riposteze militar contra Federației Ruse. Declarațiile belicoase ale demisei Țoiu și discursul selectiv al regimului de la București sunt considerate de jurnalistul conservator ” o încercare periculoasă de a pregăti opinia publică pentru o escaladare a conflictului”. Analistul, fost jurnalist la The European Conservative, unde mai colaborează din când în când cu articole de opinie, publică atât la Newsmax cât și în The Gateway Pundit sau Atlantico. Robert Semonsen este autorul materialului din Newsmax despre Interzisul Călin Georgescu - un Simbol al Reînnoirii Naționale. În articolul de mai jos analizează opinia lui Ion Cristoiu despre prestația Oanei Țoiu la CNN reprodusă și de ActiveNews.
 

Redăm mai jos articolul publicat de Robert Semonsen pe site-ul The Gateway Pundit:

„Guvernul globalist al României, susținut de Bruxelles, a intensificat retorica privind o confruntare militară, declarându-se pregătit să răspundă prin forță la amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina – o retorică despre care veteranul jurnalist Ion Cristoiu avertizează că nu este altceva decât o încercare de a pregăti opinia publică românească pentru un război cu Rusia, un conflict pe care populația nu l-a dorit și nu îl dorește.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că Bucureștiul are deja „un set de măsuri pregătite”, în urma consultărilor cu președintele Nicușor Dan – o figură tot mai nepopulară, percepută pe scară largă drept una lipsită de legitimitate populară.

Ea a asociat în mod explicit aceste pregătiri cu incidentele implicând drone în apropierea granițelor României și în Marea Neagră, declarând: „Suntem pregătiți să răspundem atât militar, cât și diplomatic, pentru a apăra siguranța cetățenilor noștri pe teritoriul național”.

Într-o țară încă marcată de instabilitate politică și de o neîncredere profundă a populației, acest tip de discurs venit de la cel mai înalt nivel al guvernului pare, pentru mulți, ceva mai mult decât o simplă retorică de rutină privind apărarea. El semnalează disponibilitatea de a considera efectele colaterale ale unui război din vecinătate drept motiv pentru o implicare militară directă împotriva Rusiei.

Cel mai mediatizat incident a avut loc pe 20 august, în apropierea proiectului de gaze offshore Neptun Deep. O navă comercială a raportat prezența unei mici drone maritime care plutea la câteva sute de metri de platformă.

România a mobilizat două avioane F-16; unul dintre acestea a tras, iar ulterior specialiștii navali au distrus dispozitivul, confirmând că acesta transporta explozibil. Pe platformă se aflau câteva sute de lucrători.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că acțiunea era necesară pentru protejarea vieților omenești și a infrastructurii critice. Autoritățile ucrainene au comunicat părții române că drona nu le aparținea. Oficialii români au indicat imediat Rusia, în ciuda faptului că Țoiu însăși a recunoscut că nu existau dovezi conform cărora Moscova ar fi dirijat în mod deliberat dispozitivul către Neptun Deep.

Această recunoaștere importantă a fost în mare parte eclipsată de retorica militaristă a guvernului, care pare să nu facă nicio distincție între o armă ajunsă, în derivă, dintr-o zonă de conflict haotică, și un atac deliberat asupra unui stat membru NATO.

Cristoiu susține că establishmentul politic a fost mult prea dornic să elimine această distincție și să transforme fiecare incident într-o dovadă a agresiunii ruse împotriva României.

Incidentul din 20 august nu a fost unul izolat. Cu nouă zile înainte, scafandrii români distruseseră două drone de tip „Gerbera” în aceeași zonă. Ucraina a negat din nou că ar fi proprietarul acestora.

Apoi, pe 22 august, specialiștii au examinat fragmente găsite în apropierea plajei Tuzla, care conțineau o încărcătură explozivă și au fost identificate ca provenind de la o dronă de fabricație ucraineană. Vocile, care de obicei erau foarte zgomotoase, au tăcut de această dată. Procurorii au fost informați, însă nu a mai existat acel spectacol politic și nici discuții despre pregătirea militară. Cristoiu a taxat această dublă măsură.

El a acuzat autoritățile că alimentează o „veritabilă isterie națională” ori de câte ori o dronă poate fi prezentată ca fiind rusească, tratând în același timp cu mult mai puțină urgență un dispozitiv periculos de origine ucraineană. În opinia sa, problema nu constă în decizia de a distruge obiectele periculoase – România ar trebui să neutralizeze orice dispozitiv exploziv care îi amenință teritoriul, indiferent de proveniență.

Problema constă în discursul politic selectiv, care transformă un incident colateral accidental într-o dovadă că Rusia atacă România și că o confruntare militară reprezintă următorul pas logic. Cristoiu a pledat pentru o abordare diplomatică regională echilibrată, în detrimentul escaladării retoricii.

El susține că România ar trebui să reunească statele riverane Mării Negre și să transmită clar atât Moscovei, cât și Kievului, că războiul lor nu trebuie să pună în pericol țările vecine. „România ar trebui să convoace un summit, cel puțin al țărilor riverane”, a afirmat el – o poziție care prioritizează securitatea României, fără a trata fiecare dispozitiv exploziv în derivă drept pretext pentru un conflict de mai mare amploare.

Guvernul României, condus de președintele Nicușor Dan, prezintă o situație foarte diferită.

Oficialii susțin că intensificarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei sporește, in mod inevitabil, riscurile pentru România și că statul trebuie să reacționeze. Țoiu a justificat închiderea consulatului Rusiei de la Constanța, calificând măsura drept „necesară și corectă”.

Președintele Dan a condamnat „incidentele iresponsabile” provocate de Rusia. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris evoluțiile din Marea Neagră drept parte a unei campanii de război hibrid în plină escaladare. 

Cristoiu respinge această perspectivă, considerând-o periculoasă.

El susține că accentul pus oficial pe Rusia, coroborat cu declarațiile repetate privind disponibilitatea României de a riposta militar, constituie o „pregătire psihologică” a populației pentru un eventual război. De asemenea, l-a acuzat personal pe Dan că dorește să „târască România într-un război cu Federația Rusă”.

Deși nu a fost anunțat niciun plan oficial de implicare în războiul dintre Rusia și Ucraina, tiparul indignării selective, al retoricii inflamate și al discuțiilor despre pregătirea militară ridică semne de întrebare legitime cu privire la adevăratele intenții ale guvernului – întrebări pe care Cristoiu le-a corelat cu criza mai amplă de legitimitate politică a României, survenită în urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și a nelămuririlor legate de ascensiunea la putere a lui Dan.

Într-adevăr, România se confruntă cu provocări reale de securitate pe flancul NATO la Marea Neagră. Ministerul Apărării a raportat numeroase incidente legate de drone, resturi și mine de la începutul războiului. Consolidarea capacităților de apărare este, în mod evident, o măsură prudentă.

Din perspectiva vocilor tot mai numeroase din România care se opun războiului sau susțin poziții național-conservatoare, acesta este punctul în care establishmentul pro-Bruxelles este cel mai vulnerabil; unii susțin că acesta pare mai preocupat de alinierea la agende externe, decât de a ține România în afara unui conflict care ar putea devasta țara.

Guvernul insistă că discuțiile privind pregătirea militară au un caracter strict defensiv. Faptul că Țoiu însăși a recunoscut că nu există dovezi privind trimiterea deliberată de către Rusia a dronei din zona Neptun Deep subminează narațiunea alarmistă.

Într-o regiune în care un singur pas greșit sau o singură afirmație exagerată pot avea consecințe catastrofale, disponibilitatea guvernului de a estompa distincțiile și de a amplifica tensiunile nu pare a fi un act de guvernare chibzuit, ci, mai degrabă, o încercare periculoasă de a pregăti opinia publică pentru o escaladare.”, conchide autorul.