Conform unei relatări de presă, guvernul federal ar fi făcut presiuni asupra Franței și României în disputa privind proiectul conductei de gaze Nord Stream 2, pentru a forța o decizie în favoarea sa, în cadrul reuniunii Coreper de vineri dupa-amiază, scrie evz.ro.

Știrea apare în ediția de vineri a cotidianului ”Bild-Zeitung”, care face referire la surse din cercul guvernamental. Pe aceasta temă a avut loc, în cursul serii de miercuri, o convorbire telefonică între cancelarul federal Angela Merkel (CDU) si premierul român Viorica Dancila. Și președintele Frank-Walter Steinmeier va purta o discuție telefonica, în cursul diminetii de vineri, cu câteva ore înainte de decizie, cu președintele român Klaus Iohannis.

România deține actualmente președenția Consiliului Uniunii Europene și conduce ședința comitetului de vineri referitor la schimbarea directivelor europene privind gazul.

Germania a luat legătura și cu Franța pe căi diplomatice și a asigurat că oferă „tot ce vă doriți”,  dacă Parisul își schimbă totuși votul pentru ziua de vineri, a confirmat un diplomat pentru Bild.

Mediafax scria, joi, că Franța abandonează Germania înaintea votului-cheie din Consiliul UE de vineri privind gazoductul ruso-german Nord Stream 2, conform unor surse diplomatice franceze.

Mai precis, Franța se raliază României și renunță să mai susțină poziția Germaniei, care vrea să blocheze la vot o propunere a președinției române a Consiliului UE. Prin propunerea României, construcția gazoductului finanțat de Gazprom ar deveni mult mai complicată.

Un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe a confirmat joi că Parisul va susține poziția anti-Nord Stream 2. Într-o conferință de presă, al cărei rezumat a fost postat pe site-ul MAE francez, purtătorul de cuvânt a spus că ”Franța intenționează să susțină adoptarea unei asemenea reglementări. Sunt în curs eforturi alături de parteneri, în particular Germania, privind modificările care ar putea fi făcute pe text”.

Practic, votul de vineri din Consiliu e un vot împotriva Nord Stream 2, o conductă despre care state precum România, Polonia, Marea Britanie și țările baltice cred că va crește dependența UE de gazele naturale rusești, folosite deseori ca un instrument politic.