ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


”Dacă cineva a ratat peripețiile alegerilor prezidențiale din România, iată un rezumat al acestui serial politic. În noiembrie anul trecut, în primul tur al alegerilor, victoria a fost obținută de candidatul independent Călin Georgescu, care a avut „ghinionul” de a susține normalizarea relațiilor cu Rusia. Imediat, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele alegerilor sub pretextul „interferenței Rusiei” și, pentru a-l descuraja definitiv pe Georgescu să mai candideze, i-a interzis acest drept. În plus, i-au fost aduse acuzații variate, de la finanțare ilegală a campaniei pînă la fondarea unei organizații fasciste” se arată într-o amplă analiză de azi a publicației economice ruse Vzglyad.

”Noi alegeri au fost programate pentru primăvara acestui an, iar în primul tur, liderul „Alianței pentru Unirea Românilor”, George Simion, a obținut cele mai multe voturi, urmat de primarul pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan. Naționalistul Simion, să spunem clar, este mult mai entuziasmat de America lui Trump decît de Rusia, dar asta nu l-a salvat.

În turul doi, Nicușor Dan a cîștigat, deși există o nuanță: pentru el au votat masiv moldoveni cu pașapoarte românești și maghiari din România. Astfel, George Simion a cerut Curții Constituționale anularea rezultatelor, invocînd „interferențe externe” și subliniind că „nici Franța, nici Moldova, nici altcineva nu are dreptul să se amestece în alegerile altei țări”.

Menționarea Franței nu este întîmplătoare: fondatorul Telegram, Pavel Durov, a declarat public că șeful serviciilor secrete franceze, Nicolas Lerner, i-a cerut să blocheze canalele politicienilor conservatori români pe durata alegerilor. Durov susține că a refuzat și s-a oferit să depună mărturie în România, „dacă asta ajută democrația românească”. Însă, previzibil, Curtea Constituțională a decis că nu există motive de îngrijorare.

Autoritățile franceze au negat „categoric” afirmațiile lui Durov. Totuși, liderul opoziției franceze „Adunarea Națională”, Jordan Bardella, a cerut o anchetă privind presupusul amestec al Franței în alegerile din România.

Faptul că segmentul românesc al Europei este gestionat de francezi este semnificativ. Și nu trebuie să credem că influența lor se limitează la presiuni asupra rețelelor sociale în timpul alegerilor.

Franța are o istorie de influență în diverse sfere ale vieții românești, datorată, în parte, apartenenței limbii române la grupul romanic. În secolul XIX, cînd se forma națiunea română, Franța aspira să fie liderul „lumii romanice” (Italia fiind slabă și fragmentată). Conștiința românească era atunci împărțită între atracția către Paris și legătura istorică cu ortodoxia și Rusia, definind două direcții de dezvoltare. În final, Parisul a cîștigat, mai ales după prăbușirea Imperiului Rus.

În secolul XX, conștiința românească s-a bazat pe un naționalism agresiv, cu accent pe „moștenirea romană”, excluzînd orice orientare pro-moscovită. Acest fenomen a persistat chiar și în timpul lui Ceaușescu, iar acum susține naționaliști precum Simion sau Georgescu.

În prezent, influența Franței este vizibilă: compania franceză Renault a contribuit la crearea Dacia, limba franceză a fost predată în universități din secolul XIX, iar cultura franceză a fost un model, atrăgînd talente precum poetul Tristan Tzara sau dramaturgul Eugen Ionescu.

România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei, iar Dacia, cea mai mare companie românească după venituri și cel mai mare exportator, este o filială a Renault. Franța este a treia destinație pentru exporturile românești și a șasea pentru importuri. Însă influența Franței nu se limitează la economie și „putere soft”.

Astăzi, influența Parisului asupra României promovează unilateral linia pro-europeană, ignorînd opiniile românilor și cererea crescîndă pentru naționalism. Dacă odată elita română avea nevoie de „sprijin cultural” din partea Franței, acum cererea societății este opusă. Intervenția franceză a devenit expansiune. De aici decizii precum blocarea rețelelor sociale sau implicarea masivă a vedetelor românești în campania candidatului dorit. Cu două zile înainte de alegeri, directorul serviciilor secrete franceze, Nicolas Lerner, a vizitat Bucureștiul, cerînd blocarea canalelor „dăunătoare” politicii franceze în România.

Franța își consolidează poziția în politica românească și prin mijloace militare. Recent, militari francezi au sosit în România pentru a crea hărți 3D ale „Pasului Focșani” – coridorul dintre Carpați și Dunăre, care deschide calea din est spre București. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trupele sovietice au folosit acest coridor pentru a ajunge în Balcani și a forța România să accepte pacea.

Colonelul francez Jérome a explicat că aliații Franței din NATO au nevoie de date actualizate despre „cîmpul de luptă presupus”. Această misiune nu este doar o activitate de cartografiere digitală. Statul Major Român va depinde de rezultatele francezilor, fiind în contact permanent cu Parisul, în cadrul NATO, pentru hărți și modele ale direcțiilor vulnerabile la tancuri. Aceasta crește dependența Bucureștiului de Franța în domenii sensibile precum securitatea, spionajul și armata.

Franța își sporește prezența militară în România, planificînd să ajungă la 4000 de soldați sub pretextul contracarării „amenințării Rusiei”.

Nicușor Dan, prezentat ca un matematician modest și luptător împotriva corupției, are legături cu Franța, unde a studiat în anii ’90, inclusiv la Sorbona. Ascensiunea sa a fost extrem de oportună, răspunzînd cererii pentru politicieni noi, dar loiali UE.

Interesant, istoricul francez Thierry Wolton a fost adus în presa română ca autoritate pentru a justifica anularea rezultatelor lui Georgescu. Expert în comunism, Wolton a explicat condescendent de ce votul românilor poate fi ignorat: „Țările din Europa Centrală și de Est au fost impregnate de comunism generații la rînd… dar cînd comunismul s-a încheiat, clasa politică a rămas aceeași… Românii, neavînd o mare atașare față de idealurile democratice, votează mai degrabă împotriva celor care nu le plac.”

El a criticat și folosirea TikTok de către Georgescu: „Rețelele sociale și algoritmii lor, pe care nimeni nu-i poate controla, sunt extrem de periculoase. Oamenii care nu se cunosc, dar împărtășesc aceleași idei, pot forma o mulțime digitală. În acest mediu apar păstori care conduc mulțimea. Asta distruge logica democrației!”.

Cu alte cuvinte, algoritmii trebuie controlați (de aici presiunea asupra lui Durov), iar „păstorii” – adică politicienii – trebuie să fie doar cei aprobați. Românii, cu trecutul lor comunist, ar putea alege pe cine nu trebuie.

Politologul Pavel Danilin consideră că, dacă puterea pro-europeană și pro-ucraineană din România ar cădea, „principalul centru prin care trec armele către Odesa și sudul Ucrainei ar fi închis, ceea ce ar fi o problemă serioasă” pentru Franța și UE, care insistă pe continuarea conflictului ucrainean. Chiar dacă Simion ar fi cîștigat, victoria sa n-ar fi fost recunoscută – pretextul s-ar fi găsit.

Fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a scris despre mobilizarea resurselor media, a „jurnaliștilor, cîntăreților, influențatorilor, sportivilor” pentru victoria lui Dan. El a acuzat deschis că România devine o colonie franceză: „Franța a rămas fără colonii, e alungată din Africa și vrea o colonie nouă. Aceasta va fi România. Macron va reuși, pentru că îi are la îndemînă pe Nicușor Dan și pe Bolojan (președintele interimar).”

Dragnea mai crede că Franța și Germania vor lupta cu Rusia, dar nu acasă, ci în România: „De aceea au nevoie de un președinte care să le urmeze orbește.”

Elitele liberale europene, prin Franța, transformă România într-un bastion anti-rus, anticipînd succesul operațiunii speciale rusești, după care Ucraina își va schimba cursul politic rusofob. Granițele de sud-est ale NATO vor deveni linia de demarcație între Rusia și Europa. Astfel, Franța, un pol militar major al UE, pregătește România pentru un viitor conflict militar”. (Traducere și adaptare B.T.I.)

InPolitics