Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Po susține că pandemia de coronavirus ne poate învăța cum să prețuim „esențele” și „cum să părăsim balastul de prisos”. De asemenea, spune academicianul, pandemia ne-a schimbat și modul de exprimare. ”Pe lângă multe altele, în aceste vremuri de restriște și de restricții am învățat să vorbim altfel decât românește, deși aparent grăim tot în limba vechilor cazanii, în limba lui Eminescu și Caragiale”, remarcă  președintele Academiei Române, potrivit Agerpres. 

„Nu ne-am mai dat binețe, nu ne-am mai strâns mâna, nu ne-am mai îmbrățișat și nu ne-am mai putut ura față în față 'La mulți ani!'. De multă vreme urarea 'Sănătate!' nu a mai avut un conținut așa de real ca în aceste săptămâni. Firește că am vorbit prea mult la telefon, ne-am arătat prea mult pe Skype și în alte programe de acest fel, am scris prea multe mail-uri că scrisori nu mai scriem de mult. O fi bine, o fi rău... Unii copleșiți de toate astea suntem convinși că nimic nu va fi la fel ca înainte, alții suntem suntem gata să jurăm că nimic nu se va schimba și că toate vor reveni la normal mai repede decât cred unii. Niciunii n-au dreptate sută la sută, pentru că lumea asta se schimbă mereu", a afirmat Pop.

El a adăugat însă că lumea nu trebuie lăsată să se schimbe oricum. „Dacă prin aceste schimbări se șterge esența lumii, atunci suntem pierduți. Eu am convingerea că această boală teribilă, individuală și colectivă, pe care medicii ne ajută s-o învingem și ne ajută cu succes și pe care autoritățile ne ajută s-o învingem stabilind niște reguli - nu se poate trăi fără reguli în societate - eu sunt convins că lumea aceasta poate învăța din boala prin care trecem cum să prețuim esențele și cum să părăsim balastul de prisos”, a a subliniat președintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop a participat la simpozionul cu tema „Consecințele pandemiei asupra societății. Cum va arăta viața după COVID?", organizat, la Muzeul Golești, de Consiliul Județean (CJ) Argeș, în parteneriat cu Academia Română.

„Pandemia a schimbat, cel puțin, aparent și limba noastră”, dar „limba română are încă propriile mecanisme de autoapărare și nu se lasă răpusă de acest virus sonor”, crede președintele Academiei Române.

„Pe lângă multe altele, în aceste vremuri de restriște și de restricții am învățat să vorbim altfel decât românește, deși aparent grăim tot în limba vechilor cazanii, în limba lui Eminescu și Caragiale. Vorbim acum, după cum se vede, limba acestei molime: pandemie, coronavirus, carantinare, izoletă, termometrare, termoscanare, comorbidități, antiinflamatoare, asimptomatic etc erau până mai ieri inexistente. Unele dintre aceste cuvinte vor face carieră, altele vor dispărea în istoria limbii, devenind relicve, altele vor fi, o vreme, prilej de glume, cum știe românul să facă de altminteri. Pandemia a schimbat, cel puțin, aparent și limba noastră; limba noastră și așa destul de vitregită, de chinuită, de pocită. Noroc că limba română are încă propriile mecanisme de autoapărare și nu se lasă răpusă de acest virus sonor", a completat președintele Academiei Române.