ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Curtea Constituțională a României (CCR) a luat una dintre cele mai controversate decizii din istoria electorală a țării, anulând procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din 2024. Hotărârea, care a generat numeroase reacții în spațiul public, este explicată de președintele CCR, Marian Enache, într-un interviu acordat publicației JURIDICE.ro, citat de Știripesurse.

Decizia CCR s-a bazat pe mai multe aspecte care au afectat caracterul liber și corect al alegerilor, cum ar fi finanțarea campaniei electorale, influențarea votului și nereguli ce au viciat procesul electoral.

„Curtea Constituțională are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României, de natură să afecteze legalitatea și corectitudinea rezultatelor votului exprimat de cetățeni”, a precizat Marian Enache.

Acesta a subliniat că hotărârea CCR nu a fost îndreptată împotriva unui candidat anume, ci a avut scopul de a proteja principiile democratice: „Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională.”

Un factor esențial care a stat la baza anulării alegerilor a fost raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a semnalat interferențe externe în procesul electoral.

„CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferențe în desfășurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informațiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului”, a explicat președintele CCR.

Totodată, Marian Enache a clarificat faptul că hotărârea Curții nu s-a bazat pe informații clasificate, ci pe documente declasificate: „CCR nu a decis anularea procesului electoral pe baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenței.”

Un alt punct fierbinte al dezbaterii publice a fost impactul anulării alegerilor asupra alegătorilor. Mulți au considerat că decizia CCR ar fi o sancțiune aplicată cetățenilor care și-au exercitat dreptul de vot.

Marian Enache respinge această interpretare: „Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale.”

Președintele CCR a exclus categoric posibilitatea unei erate sau a unei revizuiri a deciziei de anulare: „Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor.”

De asemenea, referindu-se la cererile de revizuire formulate în spațiul public, Enache a precizat: „Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, iar cererile de revizuire sunt formulate în afara unui cadru procesual.”

Decizia CCR a deschis o dezbatere amplă în societate, unii considerând că anularea alegerilor creează un precedent periculos, în timp ce alții susțin că este o măsură necesară pentru protejarea democrației.

Președintele CCR concluzionează: „Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect.”