Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat marți într-o videoconferință cu tema „Digitalizarea României și tehnologia 5G” că se teme ca Guvernul să nu abordeze implementarea tehnologiei 5G ca pe o vacă numai bună de muls în actuala criză economică, informează Agerpres. Estimările oficiale arată că tehnologia 5G urmează să genereze, la nivel mondial, venituri de 225 de miliarde de euro, în 2025.

„Situația economică e dificilă, dar dificilă a fost întotdeauna. Nu am trăit în România perioade în care să spunem „Vai, ce bine ne merge și câți bani avem!”. Niciodată nu-ți dai seama: când îți merge bine nu spui că îți merge bine. Țin minte că ne văitam de bani și în anii precedenți. Cu siguranță ne vom văita și în viitor. Mi-e frică de faptul că Guvernul va fi tentat să vadă 5G-ul ca o vacă de muls, ceea ce, ca să fim sinceri, își propunea și Guvernul de anul trecut. Eu sper să rezistăm acestei tentații, pentru că scopul principal nu e să aducem mulți bani, ci să avem servicii bune care să fie la un preț acceptabil pentru consumatori tocmai pentru a sprijini dezvoltarea aplicațiilor, pentru a folosi cât mai mult în economia noastră noua tehnologie. Eu văd aici o tensiune între obiectivul de a avea venituri cât mai mari la buget și obiectivul de a folosi 5G pentru a dezvolta economia, per ansamblu”, a spus Bogdan Chirițoiu la videoconferința organizată marți de grupul de presă Bursa.

Președintele Consiliului Concurenței și-a exprimat opinia că și în privința tehnologiei 5G este foarte important să existe pe piață o concurență puternică între operatori, astfel încât și calitatea serviciilor să crească, iar prețurile să fie avantajoase.

„Mă bucur să avem o analiză similară (cu 4G, n.r) și suntem cumva sclavii succesului. Când ai făcut ceva ce crezi că a ieșit bine, ai tendința să repeți și prin prisma asta văd eu lucrurile legat de 5G. Trăiesc cu impresia că lucrurile au ieșit foarte bine la 4G și au ieșit foarte bine pentru că atunci ANCOM și cu noi am reușit să creăm cadrul pentru a avea patru jucători în piață și apariția celui de-al patrulea a dinamizat concurența și a dus la prețuri scăzute pentru consumatori și o calitate bună a serviciilor. Undeva aș vrea să replicăm succesul acesta la 5G. De văzut cum va arăta cadrul. La 5G se pun și problemele de securitate care nu s-au pus la 4G. O să vedem la 5G cum va arăta licitația și care sunt constrângerile pe care le vom avea în afara pieței, a elementelor tehnice, care sunt alte considerații la care va trebui să fim atenți. Aș vrea să ne asigurăm că vom avea o concurență puternică în piață între operatori, astfel încât să avem o calitate bună a serviciilor și prețuri bune”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Acesta a adăgat că va fi nevoie de atenție și la efortul investițional al operatorilor de telecomunicații 5G, colaborarea acestora în domeniul infrastructurii putând fi o soluție și pe viitor.

„Va trebui să fim atenți și la efortul investițional care e mare pentru 5G. Suntem foarte deschiși la cooperarea rețelelor. În ultimii ani am tot relaxat condițiile și am permis operatorilor existenți să colaboreze între ei pe partea de infrastructură, un lucru pe care îl văd continuând și în zona de 5G”, a precizat președintele Consiliului Concurenței.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a anunțat, în data de 2 martie 2020, că, până la sfârșitul trimestrului III al anului în curs, și-a propus să definitiveze documentația de licitație pentru frecvențele 5G, iar organizarea procedurii de selecție pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvențe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400-3600 MHz (5G) pentru furnizarea de rețele publice și servicii de comunicații electronice de bandă largă este programată pentru ultimul trimestru din 2020.

 

Implementarea tehnologiei 5G a întâmpinat o opoziție civică serioasă în România, fiind bănuită că ar avea efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului înconjurător. Proteste și conferințe au avut loc în Capitală și în mai multe orașe mari ale țării la finalul anului 2019 și începutul anului 2020. Anul trecut, autoritățile regiunii Bruxelles au blocat un proiect-pilot de introducere a noii tehnologii de telecomunicații din cauză că nu respecta standardele de radiații admise pentru siguranța sănătății cetățenilor.