ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Donald Trump continuă să fie în centrul atenției la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde joi are loc prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” dedicat situației din Gaza.
 

La această sesiune sunt așteptați mai mulți lideri și miniștri de rang înalt. Dintre țările vecine României (pentru afoni, Marea Neagră este o graniță naturală), Bulgaria, Ungaria, Turcia și Rusia au anunțat deja că vor face parte din Consiliu.
 
De asemenea, vor fi prezenți secretarul de stat american Marco Rubio, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, care imediat după aceea au planificat un zbor la Moscova pentru a șaptea întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin.
 
O alternativă la ONU 

Consiliul, creat inițial pentru a promova un plan de pace în Gaza, a început recent să fie văzut ca o alternativă privată la ONU în gestionarea conflictelor internaționale. Trump a afirmat despre această inițiativă: „Aceștia sunt oameni cu o influență uriașă… Cred că Consiliul pentru Pace va fi cel mai prestigios consiliu de până acum și va realiza multe lucruri pe care Națiunile Unite ar fi trebuit să le facă.”
 
 
Ce este „Board of Peace”

Președintele american Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să se alăture inițiativei sale „Board of Peace” („Consiliul pentru Pace”), destinată să rezolve conflictele globale.

Trump a propus pentru prima dată acest consiliu în septembrie anul trecut, atunci când a anunțat planul de a încheia războiul din Gaza. Ulterior, președintele a precizat că mandatul consiliului va fi extins pentru a aborda și alte conflicte la nivel mondial. Conform unui proiect de statut obținut de Reuters, Trump va fi președintele inaugural al consiliului, care va avea misiunea de a promova pacea și de a soluționa conflictele internaționale.

Statele membre ar urma să aibă mandate de trei ani, cu posibilitatea de a obține statut permanent dacă contribuie cu câte 1 miliard de dolari fiecare pentru finanțarea activităților consiliului. Casa Albă a anunțat deja câțiva membri ai Consiliului Executiv fondator: secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Cine a acceptat până acum invitația

Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat că aproximativ 35 de lideri mondiali din circa 50 de invitații au confirmat până acum participarea. Printre ei se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt, membri NATO ca Turcia și Ungaria, dar și Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay și Vietnam.
 
Rusia este gata să aloce Consiliului Păcii, inițiat de președintele SUA Donald Trump, un miliard de dolari din activele rusești înghețate de fosta administrație americană, a declarat, miercuri, 21 ianuarie 2026, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de presa rusă și turcă. Știrea a fost confirmată de Trump după întâlnirea de la Davos cu șeful NATO, Mark Rutte.

De asemenea, Armenia și Azerbaidjan, care au încheiat anul trecut un acord de pace intermediat de SUA, au acceptat invitația. Președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, izolat mult timp de Occident din cauza încălcărilor drepturilor omului și sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a confirmat și el participarea.

Cine a refuzat sau ezită

Unele state apropiate SUA, deranjate de abordarea unilateralistă „America First” a lui Trump, au reacționat precaut. Norvegia și Suedia au refuzat invitația, iar Italia și Franța au indicat că aderarea ar fi problematică. Canada a acceptat „în principiu”, dar detaliile urmează să fie clarificate. Mari aliați precum Marea Britanie, Germania și Japonia nu și-au exprimat încă poziția publică. Ucraina analizează invitația, dar președintele Volodimir Zelenski a declarat că îi este greu să se imagineze într-un consiliu împreună cu Rusia. De asemenea, Papa Francisc a fost invitat și analizează propunerea.
 
România ratează o șansă istorică
 
România a refuzat invitația de a adera la „Consiliul pentru Pace” inițiat de Donald Trump, invocând lipsa resurselor financiare necesare cotizației de un miliard de dolari. 
 
Cu toate acestea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că România ar trebui să răspundă pozitiv invitației președintelui Statelor Unite ale Americii de a face parte din Consiliul pentru Pace pe care acesta îl va conduce, subliniind că fondurile necesare vor fi identificate: „(...) când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru pace spui 'da' fără rezerve și niciodată costurile nu sunt prea mari atâta timp cât vorbim de securitate”, a afirmat liderul PSD.

Puterea și mandatul consiliului

Consiliul pentru Pace a fost autorizat de Consiliul de Securitate ONU în noiembrie, însă inițial doar până în 2027 și exclusiv pentru Gaza. Rezoluția a prevăzut că acest consiliu va coordona redezvoltarea Gaza, inclusiv prin desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare temporare, raportând progresul la fiecare șase luni Consiliului de Securitate.

În afara Gaza, este încă neclar ce autoritate legală va avea consiliul sau cum va colabora cu ONU și alte organizații internaționale. Statutul consiliului îi conferă președintelui Trump puteri executive extinse, inclusiv dreptul de veto și de a elimina membri, dar și responsabilitatea de a desfășura funcții de construire a păcii conform dreptului internațional.