Primăria Capitalei a anunțat, miercuri, că reabilitarea Hotelului Concordia, clădirea monument istoric în care s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești după ce fusese ales domnitor al Moldovei, va începe în primăvara acestui an. Municipalitatea susține că actualul proprietar al clădirii a finalizat deja rectificările la Cartea Funciară și va obține în scurt timp autorizația de construcție.

Primăria Capitalei susține că, de la preluarea mandatului actualei administrații, a ținut permanent legătura cu proprietarul acestui imobil și a oferit suportul tehnic necesar pentru a urgenta procedurile premergatoare începerii lucrărilor, potrivit romanialibera.ro.

„Concret, în acest moment proprietarul imobilului a reușit finlizarea tuturor rectificărilor la Cartea Funciară, iar în maximum două săptămâni va finaliza și documentația necesară obținerii autorizației de construire”, transmite municipalitatea.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că, după obținerea tuturor documentațiilor, reabilitarea Hotelului Concordia va putea începe în primăvara acestui an, urmând să funcționeze ca hotel, dar să găzduiască și conferințe și diferite evenimente.

Primăria Municipiului București sprijină și va sprijini în continuare toți proprietarii de imobile monument istoric, astfel încât cât mai multe clădiri de patrimoniu din Capitală să fie renovate și repuse în valoare, mai susține municipalitatea.

Hotelul Concordia se află pe strada Smârdan nr. 39 și a găzduit, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, întâlnirea în care s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, după ce ce fusese ales domnitor în Moldova.

Hotelul a fost construit în 1852 și avea 90 de camere. Clădirea a fost cuprinsă de flăcări în 1884, pe atunci proprietatea maiorului Fănuță, și a ars în mare parte. A fost refăcută și a ars din nou prin 1901-1902.

Încadrată pe lista monumentelor istorice a municipiului București 2010 cu nr. crt. 2025, cod LMI B-II-m-B-19708, clădirea, astăzi proprietate privată, se află într-o stare avansată de ruină, în ciuda numeroaselor demersuri din ultimii ani ale societății civile, intelectualilor, artiștilor, gazetarilor și arhitecților.