Pandemia de coronavirus nu este nici pe departe un moment în care oamenii strâng rândurile în jurul interesului național, cel puțin nu în zona competiției politice și economice, unde războiul pare a se desfășura cu și mai mare îndârjire decât înainte, folosindu-se metode perfide de lovire a adversarului, inclusiv propagarea de știri false, generatoare de panică, atrage atenția jurnalistul Sorin Ovidiu Bălan, într-un articol publicat marți în EVZ.ro

Plecând de la rostogolirea pe social media și preluarea în presă a unei presupuse contaminări cu Covid-19 printre angajații Salinei Ocna-Dej, dintre care doar unul fusese confirmat, acesta fiind în concediu cu 10 zile înainte de aflarea diagnosticului, ziaristul se întreabă cine ar avea interesul să propage frica pentru a sista producția la o întreprindere românească de extragere a sării, ingredient necesar în fabricarea clorului, care stă la baza dezinfectanților atât de solicitați pe timp de pandemie.

Coincidență sau nu, o companie austriacă aflată în pierdere și având doar doi angajați câștigase licitația din 2016 pentru extragerea sării geme dintr-un alt zăcământ din regiune, cel de la Nireș, comuna Mica, județul Cluj. În mod inexplicabil, la acea licitație se prezentase doar compania respectivă, fiind absent principalul competitor autohton, SALROM, care administrează și Salina Ocna-Dej, cea pe care presa de cancan și-ar dori-o închisă, pe fondul emoției colective declanșate de știrile umflate cu pompa despre contaminarea angajaților salinei cu Covid-19. Informațiile alarmiste pe această temă au fost infirmate de directorul Salinei Ocna Dej, Salatioan Alin, într-un comunicat de presă.    

„Pandemia este folosită ca instrument de destabilizare, prin transmiterea de informații false. Nici țara noastră nu este scutită de astfel de atacuri. La sfârșitul săptămânii trecute, a avut loc o lovitură mișelească la adresa unuia dintre zăcămintele despre care cu toții am învățat la școală că este foarte prețios și că România îl are din belșug: sarea. Sare de foarte bună calitate.

Miercuri, 31 martie, în jurul orelor 22, pe o rețea de socializare apare un anunț dărâmător: „Stați acasă (dacă puteți)!!! Primele cazuri confirmate la Salina Ocna Dej. Angajații merg în continuare la serviciu. Stați acasă (dacă puteți)!!!”

Deși ora era destul de târzie, imediat se răspândește panica printre minerii și personalul TESA de la Mina Ocna Dej. În numai o oră, postarea are peste 100 de distribuiri. Știrea străbate ca un fulger întrega localitate.

Toți locuitorii sunt convinși că postarea este reală, cu atât mai mult cu cât poartă și sigla oficială a SALROM, Compania Națională a Sării, instituție a statului român în subordinea Ministerului Industriilor și care exploatează sarea în România. Așadar, epidemie de coronavirus printre minerii de la Ocna Dej!
 
Oamenii încep să discute dacă  a doua zi să se mai prezinte la muncă sau nu. Și, ca totul să fie diversiune ca la carte, într-un ziar local apare a doua zi, pe 1 aprilie, știrea bombă: „Salina Ocna Dej sub amenințarea coronavirus. Un angajat infectat, alții suspecți”.

Iar în textul materialului, se arată: „Angajatul Salinei Ocna Dej are 26 de ani și este vecinul a doi soți care au fost confirmați și ei ca fiind infectați cu COVID-19 săptămâna trecută, fiind internați și ei la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca. Bărbatul de 26 de ani este deocamdată în izolare la domiciliu.

Ulterior acestor confirmări și alte persoane, aflate în contact direct cu cei diagnosticați, au fost preluate de ambulanțe și transportate la spital în Cluj-Napoca, pentru a fi testate. Toate aceste cazuri au declanșat revolta celorlalți angajați ai Salinei și a familiilor acestora. Zeci de persoane ne-au contactat în ultimele zile pentru a ne semnala situația și a ne solicita ajutorul în scoaterea la lumină a acestor cazuri.

Oamenii acuză faptul că, deși sunt aceste cazuri confirmate, conducerea companiei nu ia în calcul oprirea activității. Mai mult, prin diverse mesaje, angajați ai Salinei și familiile acestora ne transmit că se încearcă o mușamalizare a situației, că s-a încercat ascunderea faptului că sunt doi angajați confirmați, astfel ca producția să continue și să nu se oprească activitatea, totul în interesul profitului companiei.”

Nu s-a întrebat totuși nimeni când au avut oamenii timp să trimită acele „diverse mesaje” către redacție, din seara de miercuri, de la orele 22:30 și până joi, adică a doua zi dimineață, când a apărut materialul în ziar.

În textul din ziar se spune că de câteva zile jurnaliștii sunt bombardați cu astfel de informații. Dacă-i așa și dacă jurnaliștii de la ziarul local au avut cunoștință despre cazuri de oameni infestați cu coronavirus care lucrează la ocnă, de ce nu le-au publicat atunci când au aflat de ele? De ce nu au spus atunci că se încearcă mușamalizarea lor pentru a nu se opri producția? De ce abia acum, la câteva ore după apariția pe rețelele de socializare a mesajului cu sigla falsă a SALROM?  Să reținem din finalul materialului, aia cu „oprirea producției”.

Realitatea de la salină este cu totul alta. Așa cum recunoaște și SALROM într-un comunicat oficial, a existat un angajat suspect de infectare cu coronavirus.  Acesta însă, se afla în concediu începând cu data de 20 martie. Era deci acasă, nu la muncă. Și a fost confirmat ca infestat pe 30 martie, deci zece zile mai târziu. Așa că nu a luat contact cu niciunul dintre colegii de muncă. 

Întâmplarea a fost însă imediat speculată în seara de 31, adică a doua zi după confirmarea infestării și publicată imediat dimineața și în ziarul local.
 
Mai degrabă decât coincidență, pare a fi un foc concertat asupra unui obiectiv clar. Care este acesta? Îl găsim în finalul articolului din publicația locală: oprirea producției!

Ca să înțelegem mai bine ce scop a avut acest atac, înainte trebuie să avem câteva date despre Mina Ocna Dej. Ea este perla coroanei de sare a României. De aici se extrage cea mai pură sare din Sud-Estul Europei. Este cea mai solicitată și cea mai productivă dintre toate exploatările de sare pe care SALROM le are pe teritoriul României.

Sarea de la Dej, cu puritatea ei de 90%, poate fi folosită în industria chimică, fiind materia primă de bază în fabricarea unei substanțe cu mare căutare astăzi, în zilele pandemiei: clorul. Toate substanțele dezinfectante care se folosesc la combaterea virusului, au la bază clorul.

În această perioadă, mina lucrază la foc continu. Cei 324 de angajați muncesc în trei schimburi. În fiecare zi, de la Dej pleacă un tren cu 24 de vagoane încărcate cu sare către combinatele chimice care produc clor.

În perioada asta, sarea de la Dej este mai valoroasă decât aurul. Iar mina are capacitatea să producucă 24 de vagoane de „aur sărat” pe zi pentru România, într-o economie paralizată de pandemia care obligă majoritatea angajaților să stea în casă”.

Continuarea articolului și concluziile jurnalistului Sorin Ovidiu Bălan pot fi citite pe website-ul EVZ.ro.  

Între timp, SALROM a închis pentru vizitatori salinele pe care le operează în toată țara, dar nu și pentru angajați, producția continuând la capacități sporite. Într-un comunicat emis chiar miercuri, 1 aprilie, SALROM anunța inaugurarea unui utilaj de macinare a sării la Mina Transilvania, Salina Ocna Dej, pus în funcțiune în weekend-ul anterior. Moară destinată măcinării sării a fost produsă în acest an în Spania, a costat aproximativ 270.000 euro și înlocuiește un echipament vechi, care avea o capacitate de producție de până la 90 tone/oră, spre deosebire de productivitatea de 300 tone/oră asigurată de noua mașinărie.