Profesorul Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor, a comentat scandalul de la CFR Cluj, unde 23 de persoane declarate inițial pozitive la testarea pentru COVID-19 au ieșit ulterior negativ. Profesorul Astărăstoae spune că datele sunt alterate de lipsa de aparatură,dar și de personal calificat pentru a opera aceste teste PCR. Mai grav este faptul că, în urma unor rezultate fals pozitive, pacienții sunt internați pe o secție COVID, unde riscul de reală infectare devine iminent, consideră fostul președinte al Colegiului Medicilor, potrivit Știripesurse.

„Ca să fiu foarte clar, PCR-ul se face într-un laborator de biologie moleculară cu o anumită tehnică de genetică moleculară. Este o tehnică foarte dificilă, nu înseamnă că dacă ai un aparat, ai băgat proba și ai rezultatele. Rezultatele depind de modul corect de prelevare, de modul corect de prelucrare și de modul corect de interpretare. Laboratorul molecular trebuie acreditat de o instituție independentă, care verifică rezultatele periodic și abia după aceea poți avea o anumită credibilitate. În același timp, aceste laboratoare trebuie să aibă personal atestat în genetică moleculară. Ori să existe astfel de personal în 130 de laboratoare, cum zice Ludovic Orban, eu mă îndoiesc. Când a început pandemia, din cunoștințele mele, erau 6 laboratoare cu personal atestat. Poate erau mai multe, să zicem 10, dar la DSP-uri nu figurau mai multe. Iar în sistemul privat erau 1-2, poate 3, dar în niciun caz 130. În aceste condiții, marja de eroare care și așa este mare, de 4% la această metodă (de regulă la o metodă de laborator se acceptă o marjă de eroare de maxim 1%), această marjă de eroare crește exponențial. Eu sunt foarte circumspect cu privire la rezultatele acestor testări, dar ce e mai grav este că, pe baza acestui rezultat, o serie de persoane sunt introduse într-un mediu în care virusul este foarte concentrat. Mă refer la asimptomaticii care sunt minim 48 de ore internați într-un spital COVID”, a declarat profesorul Astărăstoae.

Acesta susține că posibilitatea ca un test să iasă fals-negativ sau fals pozitiv depinde extrem de mult tocmai de modul în care aceste probe sunt recoltate și prelucrate.

”Fals negative apar atunci când concentrația de virus este mică și tehnica de replicare nu a fost bine utilizată, pentru a putea fi identificat. Fals-pozitiv apare în momentul în care recoltarea nu s-a făcut cum trebuie și replicarea în faza de pregătire a probelor s-a făcut exagerat. Dacă laboratoarele nu sunt acreditate și personalul nu e atestat, iar proba nu e utilizată corect, marja de eroare poate să crească la 10, 20, până la 30%”, a explicat el.

”Peste tot în lume se analizează și internează cazurile simptomatice și cazurile critice. Cât timp sistemul de sănătate poate să le acopere nu este nicio problemă, pentru că virusul circulă în continuare, nu se oprește la poarta spitalului, nici la mască. Ideea e ca sistemul sanitar să nu colapseze atâta timp cât există un virus care nu are un tratament etiologic, avem doar tratament simptomatic. La modalitatea acestea ultra-autoritară, în care nicio voce critică nu are voie să se exprime și nu se învață din greșeli, eu mă aștept la ce e mai rău. Observați că focarele majore sunt în case de bătrâni, în case de copii și în spitale. Nu am văzut un focar major la o tearsă, la o cabană, la o stațiune. Măsurile trebuiau de la început diferențiate pe baza acestor elemente științifice, unde sunt focare, unde este personal calificat și laborator acreditat”, a afirmat Vasile Astărăstoae.