Situația demografică a României este tot mai dramatică, iar perspectivele sunt sumbre, înscriindu-se în evoluțiile de după anul 1990. Este una dintre concluziile lui Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române. Acesta lansează și un semnal de alarmă: populația rezidentă a României ar putea ajunge la mijlocul secolului la 16 milioane de locuitori dacă nu intervine o redresare considerabilă a numărului mediu de copii aduși pe lume de-a lungul vieții de o femeie.

2018 este cel de al 29-lea an de declin al populației țării și evoluțiile au continuat în același sens. În ultimii ani numărul născuților oscilează în jurul valorii de 190 de mii, iar cel al deceselor este de 260 de mii. Diferența este scăderea naturală – 70 de mii locuitori, afirmă Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române și profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București, într-un interviu pentru HotNews. Vorbind despre situația demografică actuală a României, profesorul Ghețău subliniază că scăderea naturală „își are originea în reculul natalității după anul 1989, menținerea ei la un nivel scăzut, pe de o parte, creșterea numărului de decese și stabilitatea acestuia la un nivel mai ridicat decât numărul născuților”. De aceea, spune profesorul, măsurile financiare au un rol esențial în programe de redresare a natalității în România.


Alte declarații ale  directorului Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române:

„Anul 2018 este cel de al 29-lea an de declin al populației țării și evoluțiile au continuat în același sens: o scădere naturală apropiată de 70 de mii locuitori și o migrație externă negativă la nivelul anului anterior - 55 mii persoane. Cu alte cuvinte, suntem mai puțini cu 120-130 mii locuitori față de începutul anului. Este un declin mare, foarte mare, pentru o populație rezidentă ajunsă la 19,5 milioane locuitori. Se pot adăuga continuarea ascensiunii procesului de îmbătrânire demografică și cea a stagnării creșterii speranței de viață la naștere. Depopularea țării a intrat într-o fază nouă, cu o pierdere anuală care depășește 100 de mii locuitori”.

„Vom intra, peste puține zile, în cel de al 30-lea an de degradare a situației demografice și după o perioadă atât de lungă și coerentă în evoluții și, luând în considerare evoluțiile și situația din celelalte țări europene, perspectivele cele mai probabile se pot întrevedea. Scăderea naturală își are originea în reculul natalității după anul 1989, menținerea ei la un nivel scăzut, pe de o parte, creșterea numărului de decese și stabilitatea acestuia la un nivel mai ridicat decât numărul născuților, pe de altă parte. În ultimii ani numărul născuților oscilează în jurul valorii de 190 de mii, iar cel al deceselor este de 260 de mii. Diferența este scăderea naturală – 70 de mii locuitori”. 

„Și natalitatea și mortalitatea sunt fenomene demografice având determinări economice, sociale, culturale (și biologice în cazul mortalității) extrem de complexe. Ar trebui demontate, cunoscute și reconstruite apoi, altfel, o multitudine de mecanisme determinante create în multe decenii, cunoscând bine factorii și complicatele mecanisme rigide și stabile. S-ar putea însă influența evoluția ambelor fenomene pentru a reduce imensa scădere naturală, prin programe și strategii bine concepute, prin consultare, adoptând și adaptând politici, programe și practici eficiente în alte țări. Viziunea pe termen lung este cea care se impune, ca și responsabilitatea, continuitatea și competența. Resursele orientate spre astfel de programe nu pot fi decât foarte mari. Țara nu le are, dar și le-ar putea crea în timp. Problemele migrației sunt la fel de complexe”. 

„În stadiul în care se află declinul populației și depopularea țării, fără consultarea populației și adoptarea unor programe care să răspundă nevoilor, aspirațiilor și preferințelor populației tinere șansele redresării situației demografice a țării sunt iluzorii. O astfel de abordare a fost sugerată de mai multă vreme. (În paranteză fie precizat, între timp, foarte recent, o țară din Uniunea Europeană a distribuit milioane de chestionare în gospodării ale populației pentru a afla ce măsuri ar fi preferate pentru susținerea familiilor tinere, a celor cu mai mulți copii și opinia asupra programelor flexibile de activitate profesională a mamelor).” 

Interviul integral poate fi citit AICI.