ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Medicul Jay Bhattacharya, profesor la Universitatea Stanford, a criticat dur lockdown-urile COVID, numindu-le „cea mai mare eroare de sănătate publică făcută vreodată”.

„Răul făcut oamenilor este catastrofal”, a declara el recent într-un interviu pentru Daily Clout.

Bhattacharya, profesor asociat de medicină la facultatea de medicină a Universității Stanford și economist la institutul Freeman Spogli, a reluat criticile în Newsweek, calificând lockdown-urile drept „cea mai mare eroare de sănătate publică din ultima sută de ani”.

„Vom număra catastrofalele daune sociale și psihologice, impuse aproape fiecărei persoane sărace de pe fața pământului, vreme de o generație”, a prezis Bhattacharya.

„În același timp, ele (lockdown-urile) nu au servit pentru a controla epidemia în locurile unde au fost impuse cu cea mai mare vigoare. În Statele Unite, în cel mai bun caz, ele au protejat «clasa neesențială» de COVID, în timp ce au expus la boală clasa muncitoare esențială (pentru funcționarea economică)”, a continuat el.

Într-adevăr, un studiu din ianuarie, verificat de comunitatea științifică, avându-l pe Bhattacharya ca unul dintre autori, nu a descoperit „nici un efect clar, benefic (al restricțiilor COVID) asupra evoluției numărului de cazuri din nici o țară”.

Pe baza a mai bine de o duzină de comparații ale măsurilor împotriva epidemiei de coronavirus, restricțiile severe sunt în realitate legate de o creștere a cazurilor, arată studiul.

„Este posibil ca ordinele de stat la domiciliu să faciliteze transmiterea, dacă ele măresc contactele de la persoană la persoană acolo unde transmiterea este eficientă, cum ar fi spațiile închise”, arată autorii studiului.

Dr. Bhattacharya este co-semnatar al Declarației de la Great Barrington, o petiție pentru a se pune capăt lockdown-urilor COVID-19 și pentru „reluarea vieții normale”.

„Politicile de carantină actuale produc efecte devastatoare asupra sănătății publice, pe termen scurt și lung”, cum ar fi „scăderea ratei de vaccinare la copii” și „agravarea bolilor cardiovasculare – conducând la o mai mare creștere a mortalității în anii următori”, se arată în petiție.

„Cea mai umană abordare, care echilibrează riscurile și beneficiile atingerii imunității colective, este de a le permite celor care prezintă un risc minim de deces să își trăiască viețile normal, pentru a produce imunitatea de grup la virus prin infectare naturală, cu mai buna protecție a celor care prezintă risc maxim”, se mai scrie în declarație.

„Celor care nu sunt vulnerabili ar trebui să li se permită imediat să-și reia viața normală.”

Peste 65.000 de oameni de știință și profesioniști din lumea medicală, precum și 754.000 de „cetățeni îngrijorați” au semnat declarația.

„Justificarea inițială a lockdown-urilor era că încetinirea răspândirii bolii ar împiedica supraaglomerarea spitalelor. A devenit rapid limpede că aceasta nu era o problemă: în Statele Unite și în majoritatea țărilor din lume, spitalele nu au riscat niciodată să fie supraaglomerate”, scria Bhattacharya într-un articol publicat de LifeSiteNews.

„Cu toate acestea, lockdown-urile au fost menținute, iar acest lucru s-a dovedit a avea efecte mortale.”

Bhattacharya a citat estimările potrivit cărora 130 de milioane de persoane suplimentare este posibil să fi murit de foame în 2020, din cauza daunelor economice cauzate de restricțiile COVID-19.

El a subliniat și existența unei prăbușiri a depistărilor cazurilor de cancer salvatoare de vieți, deoarece pacienții „se temeau mai mult de COVID decât de cancer”.

Profesorul de la Stanford a citat ravagiile făcute asupra sănătății mentale provocate de izolările prelungite legate de COVID ca fiind „lucrul cel mai șocant”, în special în rândul tinerilor.

În Statele Unite, carantinele au coincis cu o rată a ideilor suicidare de 25,5% la adulții tineri, a arătat Bhattacharya. 

Potrivit unui raport, publicat în noiembrie de Centrul de Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, vizitele la serviciile de urgență pentru probleme de sănătate mentală au crescut cu 24% la copiii cu vârste între 5 și 11 ani, și cu 31% la adolescenți, în timpul închiderii școlilor de anul trecut.

Cererile de plată ale asigurărilor pentru sinucidere și auto-mutilare în cazurile adolescenților au crescut în aprilie trecut cu 100%.

În schimb, copiii și tinerii adulți nu au reprezentat decât 0,2% dintre americanii morți de COVID.