Comisiile de Specialitate AUR au analizat Programul de Guvernare Mureșan și identifică aceeași vulnerabilitate în mai multe domenii: multe dintre obiectivele anunțate nu sunt însoțite de costuri complete, surse clare de finanțare, termene și indicatori prin care rezultatele să poată fi verificate, după cum arată Partidul AUR: 

1. Educație, cercetare și cultură. Programul Mureșan propune măsuri pentru personal, salarizare, infrastructură și dezvoltarea cercetării, însă fără o legătură suficient de clară între aceste domenii și prioritățile economice și industriale. AUR propune un capitol distinct pentru cercetare și tehnologii avansate, finanțare predictibilă și conectarea educației la competențele cerute de economie.
2. Apărare și securitate. Programul asumă creșterea cheltuielilor militare și investiții în apărare antiaeriană, muniții, drone și infrastructură. AUR vrea ca fiecare investiție să fie legată de o capabilitate concretă, cu termene și costuri clare, iar contractele să producă mai multă valoare în industria românească de apărare.
3. Reforma statului. Programul anunță comasări, reorganizări și digitalizare, inclusiv reforma ANAF și a companiilor de stat. AUR propune ținte numerice: câte instituții și funcții de conducere dispar, câte posturi administrative sunt reduse și ce economie anuală rezultă.
4. Sănătate. Programul pune accent pe prevenție, registre și digitalizarea sistemului. AUR consideră insuficiente aceste măsuri în lipsa unei strategii pentru personalul medical și propune întărirea medicinei primare, investiții în infrastructură și indicatori care să măsoare efectiv accesul pacientului la servicii.
5. Economie, industrie și energie. Programul introduce mai multe instrumente de sprijin și finanțare, dar AUR consideră că lipsește o direcție suficient de clară pentru producția internă și reducerea dependențelor strategice. Alternativa propusă este o strategie de reindustrializare, energie competitivă, sprijin diferențiat pentru IMM-uri și măsurarea valorii adăugate care rămâne în România.
6. Agricultură. Programul cuprinde mai multe instrumente pentru sectorul agricol, însă AUR consideră că acestea nu formează încă o strategie coerentă de securitate alimentară. Prioritățile propuse de partid sunt irigațiile, procesarea în România, depozitarea și facilitarea accesului producătorilor români la piață.
7. Justiție. Programul propune reorganizări și măsuri de eficientizare. AUR susține că orice schimbare trebuie evaluată și prin efectul asupra cetățeanului: durata proceselor, costurile, distanța până la instanță și accesul efectiv la justiție.
8. Politică externă. Programul continuă orientarea către NATO, UE și proiectele internaționale ale României. AUR propune ca activitatea diplomatică să fie evaluată anual prin rezultate concrete: investiții atrase, acces la piețe, securitatea Mării Negre, infrastructură strategică și protejarea comunităților românești.
9. Fiscalitate și finanțe. Programul promite menținerea cotei unice și revenirea TVA la 19% atunci când situația bugetară o va permite. AUR vrea un calendar fiscal precis, cu termene pentru reducerile de taxe, impact bugetar calculat și economii cuantificabile din reducerea cheltuielilor statului.
10. Familie și demografie. Programul propune măsuri pentru natalitate, locuire, creșe, revenirea părinților la muncă și „Contul Viitorului”. AUR propune reunirea lor într-o strategie demografică unitară, cu facilități fiscale în funcție de numărul de copii, extinderea rețelei de creșe, acces la locuințe și obiective măsurabile până în 2030.

În evaluarea Comisiilor de Specialitate AUR, problema centrală a Programului Mureșan rămâne diferența dintre numărul mare de măsuri anunțate și nivelul de detaliu privind aplicarea lor. Premierul desemnat afirmă că documentul conține 372 de măsuri concrete. AUR cere ca acestea să poată fi urmărite prin termene, costuri, responsabili și rezultate verificabile.

AUR critică măsurile privind administrația publică din programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan, arătând că reducerile, comasările și reorganizările anunțate nu stabilesc suficient dimensiunea finală a aparatului administrativ și economiile bugetare urmărite.

Potrivit analizei Comisiei de specialitate Administrație Publică din cadrul AUR, diferențele apar încă de la restructurarea aparatului politic. Programul propune reducerea cu aproximativ 13% a numărului de parlamentari, în timp ce AUR susține un plafon de maximum 300. Pentru Executiv, AUR propune 10 ministere și cel mult 50 de secretari de stat.

„Programul Mureșan propune comasări, dar nu stabilește câte structuri și funcții vor dispărea sau ce economie bugetară trebuie obținută. Există astfel riscul unor comasări formale, în care personalul și cheltuielile sunt transferate într-o altă organigramă. AUR propune o țintă verificabilă: reducerea cu 50% a agențiilor și instituțiilor guvernamentale”, arată Comisia de specialitate Administrație Publică din cadrul AUR.

AUR critică și propunerea unui nou centru de decizie în domeniul digitalizării, în condițiile în care Autoritatea pentru Digitalizarea României are deja atribuții de coordonare, avertizând asupra riscului dublării structurilor. De asemenea, transferul către autoritățile locale al activelor „subutilizate” este considerat insuficient clarificat, întrucât lipsesc criteriile de evaluare, procedura transferului și obligațiile beneficiarului.

Atragem atenția și asupra așa-numitului „dividend al reformei”, condiționat de atingerea țintei de deficit, de economii viitoare și de venituri suplimentare din colectare. În același timp, reducerea taxării muncii este prevăzută de la 1 iulie 2027, fără să fie precizată valoarea concretă a beneficiului fiscal.

AUR avertizează și că reducerea personalului nu poate fi aplicată exclusiv aritmetic, deoarece reducerile uniforme pot afecta structuri care au deja deficit de personal. În cazul centrelor de servicii partajate, fără eliminarea efectivă a posturilor și procedurilor redundante, birocrația riscă să fie doar transferată dintr-o instituție în alta.

La nivel local, finanțarea consorțiilor de UAT-uri poate dezavantaja localitățile cu o capacitate administrativă redusă. În cazul Bucureștiului, transferul unor atribuții către Primăria Generală este criticat pentru riscul unei recentralizări fără suficiente clarificări privind patrimoniul, personalul și finanțarea.

„În ansamblu, programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan propune numeroase reorganizări, dar nu stabilește suficient dimensiunea finală a aparatului administrativ și economiile urmărite.”

AUR susține că reforma statului trebuie măsurată prin structurile și funcțiile redundante eliminate, economiile bugetare obținute și reducerea concretă a birocrației pentru cetățean, conchide Partidul AUR.