ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Președintele rus Vladimir Putin ar considera că războiul prelungit al Statelor Unite cu Iranul a slăbit capacitatea Washingtonului de a răspunde unei noi escaladări rusești în Europa, potrivit unei evaluări secrete a serviciilor americane relatate de presa din SUA și preluate de Evenimentul Zilei.

Informația a precedat vizita discretă făcută la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe, însă nu dovedește existența unui ordin rusesc de atac și nu a fost confirmată public de autoritățile americane. O acțiune discretă, scurtă și plină de mister.

Putin ar vedea o Americă suprasolicitată

O evaluare clasificată a serviciilor americane arată că liderul de la Kremlin vede în războiul cu Iranul o „fereastră de oportunitate” pentru intensificarea presiunilor asupra Ucrainei și a aliaților Statelor Unite ale Americii din Europa, a relatat The Washington Post (WP), citând două surse la curent cu informațiile.

Sursele publicației nu au detaliat cum au fost obținute datele și nici câtă încredere au analiștii CIA în această interpretare a viziunii lui Putin.

Relatarea WP oferă însă un posibil răspuns la misterul vizitei efectuate marți, 25 august 2026, de John Ratcliffe la Moscova, prima deplasare cunoscută a unui director CIA în capitala Rusiei după misiunea lui William Burns din 2021, cu câteva luni înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Evaluarea secretă

Potrivit informațiilor publicate de The Washington Post, Moscova ar aprecia că implicarea militară americană în războiul cu Iranul a redus disponibilitatea trupelor și a consumat o parte importantă din stocurile de muniții. În această perspectivă, SUA ar avea mai puține resurse pentru a interveni simultan în Orientul Mijlociu, în Europa și, la nevoie, în Indo-Pacific.

Nu este vorba doar despre numărul de militari. Presiunea cea mai mare ar cădea asupra sistemelor solicitate în mai multe teatre de operațiuni: interceptoare Patriot, rachete de croazieră Tomahawk, sisteme ATACMS și drone MQ-9 Reaper.

The Washington Post afirmă că războiul de șase luni cu Iranul a afectat stocurile americane și a amplificat îngrijorările aliaților privind capacitatea Washingtonului de a răspunde unor crize simultane.

Problema apărării antiaeriene

Associated Press a scris că oficiali americani și NATO consideră critică disponibilitatea interceptoarelor Patriot în Europa, după ce o parte a resurselor a fost direcționată către Orientul Mijlociu. Pentagonul și oficialii Alianței au contestat însă ideea că situația ar pune în pericol capacitatea de apărare.

Diferența dintre cele două versiuni este importantă: administrația Trump neagă existența unei penurii grave, dar producătorilor li s-a cerut să accelereze producția de armament.

O armată poate rămâne capabilă să lupte și, în același timp, să fie mai puțin pregătită pentru un al doilea conflict major. Kremlinul ar încerca să exploateze tocmai această zonă de incertitudine.

John Ratcliffe, opt ore și jumătate la Moscova

Directorul CIA a ajuns marți dimineață la Moscova cu un avion militar C-17A, după o escală la Riga, în Letonia. Aeronava a aterizat pe aeroportul Vnukovo și a plecat în aceeași zi, după aproximativ opt ore și jumătate. Imagini distribuite pe rețelele sociale au arătat un convoi de automobile, unele cu numere diplomatice, deplasându-se prin centrul capitalei ruse.

Casa Albă și CIA au refuzat să detalieze agenda. Kremlinul a confirmat că Ratcliffe a discutat cu reprezentanți ai serviciilor ruse, dar a precizat că acesta nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că președintele rus a fost informat despre contactele purtate „la nivelul serviciilor de informații”, potrivit Associated Press.

Ulterior, șeful Serviciului rus de Informații Externe, Serghei Narîșkin, a confirmat personal discuția cu Ratcliffe. El a descris-o drept o întâlnire de lucru pe teme sensibile și a susținut că asemenea contacte nu au nimic neobișnuit, fără să dezvăluie subiectele abordate, potrivit unei relatări Reuters.


Ce avertisment ar fi transmis directorul CIA

Aici, relatările presei americane nu sunt identice.  Una dintre sursele citate de The Washington Post afirmă că Ratcliffe ar fi avertizat Moscova să nu intensifice semnificativ războiul împotriva Ucrainei. Mesajul ar fi fost că o escaladare ar produce efectul opus celui dorit de Kremlin și l-ar împinge pe Donald Trump mai aproape de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

CBS News a relatat, în schimb, că șeful CIA ar fi transmis un avertisment împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Reuters a consemnat apariția acestei versiuni în presa americană, dar a subliniat că ea nu fusese confirmată de Washington sau Moscova.

Cele două mesaje se pot suprapune într-o misiune mai amplă de descurajare, dar nu sunt același lucru. Intensificarea bombardamentelor asupra Ucrainei nu echivalează juridic ori militar cu atacarea teritoriului NATO și activarea riscului unei confruntări directe cu Alianța.

Trump: Putin nu va ataca NATO

Donald Trump a minimalizat joi importanța deplasării, descriind-o drept o misiune obișnuită și negând că Ratcliffe ar fi mers la Moscova pentru a transmite avertismentul prezentat de presă.

Întrebat dacă îl preocupă posibilitatea unui atac rusesc asupra unui stat aliat, președintele american a răspuns că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”, potrivit Axios.

Declarația politică a lui Trump nu anulează însă evaluarea de intelligence relatată de presă. Cele două se referă la lucruri diferite: una încearcă să estimeze cum privește Kremlinul raportul de forțe, iar cealaltă exprimă aprecierea publică a președintelui american asupra intențiilor lui Putin.

Mai mult, faptul că Moscova ar considera SUA slăbite nu înseamnă automat că Putin a decis să lovească NATO. O asemenea percepție poate conduce la alte forme de presiune: bombardamente mai puternice asupra Ucrainei, incidente aeriene, operațiuni cibernetice, sabotaj, dezinformare sau încercări de testare a unității europene, fără a trece pragul unui război direct.

Rusia și Iranul, legate de două războaie

Vizita lui Ratcliffe are loc într-un moment în care războaiele din Ucraina și Iran au devenit strategic interdependente. Teheranul a sprijinit Rusia în prima parte a invaziei prin furnizarea dronelor Shahed și prin transferul tehnologiei necesare pentru producerea acestora. Moscova și Teheranul au semnat în 2025 un tratat de parteneriat strategic, deși documentul nu creează o alianță militară comparabilă cu NATO.

În sens invers, Associated Press relatează că Rusia a oferit Iranului informații care ar putea ajuta la localizarea unor obiective americane, fără ca până acum să existe dovezi publice că Moscova ar fi dirijat atacurile iraniene.

Pentru Washington, relația Moscova–Teheran poate fi una dintre temele majore ale dialogului secret: avertizarea Rusiei să nu mărească sprijinul acordat Iranului, stabilirea unor limite pentru protejarea forțelor americane sau testarea disponibilității Kremlinului de a media. Pentru Rusia, conflictul poate reprezenta o oportunitate de negociere, dar și un risc — escaladarea necontrolată ar putea afecta propriile interese regionale.