"România este o țară care ridică îngrijorări semnificative. Deși a primit laude din partea comunității internaționale pentru eforturile depuse în ceea ce privește stârpirea corupției, o examinare detaliată a acțiunilor desfășurate în această direcție arată că la adăpostul luptei împotriva corupției au loc răfuieli de natură politică și violări ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

 

Metodele utilizate demonstrează o considerabilă continuitate în practicile și atitudinile erei comuniste”. Acesta este începutul studiului intitulat „Fighting Corruption with Con Tricks: Romania’s Assault on the Rule of Law" (Lupta împotriva corupției folosind trucuri ale escrocilor: Asaltul României asupra statului de drept), realizat de think-tank-ul britanic "Henry Jackson Society” în ceea ce privește modul în care se articulează în România dezideratul justificat și firesc al luptei împotriva fenomenului corupției.

 

Autorii raportului amintit atrag în primul rând atenția asupra faptului că există o profundă legătură între țintele dosarelor penale întocmite de procurorii cu atribuții în domeniu și interesele celor aflați la putere, ceea ce reprezintă o dovadă clară a unei justiții politizate. "Deși concretizarea principiului statului de drept necesită o funcționare independentă a sistemului judiciar de sfera de influență a politicului, există dovezi clare a unei cârdășii între procurori și cei aflați la putere în România. Este vizibil faptul că politicienii continuă să exercite o considerabilă influență asupra Direcției Naționale Anicorupție, folosindu-se de controlul pe care-l au asupra numirilor în funcții cheie, dar și faptul că investigațiile de mare interes au fost direcționate politic”, se arată în documentul citat.

Raportul avertizează asupra existenței unor practici similare celor din perioada comunistă. Direcția Națională Anticorupție (DNA), de exemplu, scrie în comunicatul The Henry Jackson Society care însoțește Raportul este un participant activ în lupta politică din România și există o corelare puternică între cei urmăriți de DNA și interesele celor aflați la putere.

 

Politicienii sunt capabili să își exercite influența asupra DNA prin controlul pe care îl au asupra numirilor în funcții cheie și prin dirijarea anchetelor în care sunt implicate persoane foarte importante. Există îngrijorări crescânde referitoare la implicarea serviciilor secrete care, alături de DNA, ar submina independența justiției, toate aceste aspecte având ca efect slăbirea statului de drept.

"Există o precupare din ce în ce mai mare privind rolul ascuns al serviciilor de informații în coordonarea unor activități de urmărire anticorupție. Serviciul Român de Informații (SRI) efectuează 20.000 de interceptări telefonice în numele DNA în fiecare an, inițiază anchete DNA și (...) vede sistemul judiciar ca pe un «câmp tactic» al operațiunilor. Guvernul a refuzat să ancheteze acuzații că SRI s-a infiltrat în serviciile judiciare și de urmărire penală. Atât SRI și DNA au fost criticate pentru subminarea independenței judiciare. Judecătorii care nu reușesc să răspundă cererilor DNA și să delibereze în favoarea acesteia au devenit ei înșiși ținte ale anchetei, în timp ce cei considerați favorabili intereselor instituției și-au văzut loialitatea răsplătită. (...)", arată raportul.

"Practica de interceptare a convorbirilor telefonice fără un mandat a fost reluată pentru investigații anticorupție sub coordonarea Monicăi Macovei, iar DNA a devenit dependentă în mare măsură de sprijinul serviciilor de informații în furnizarea de probe de la interceptări”, se arată în document.

Potrivit raportului întocmit de Henry Jackson Society (un grup de experți britanici, denumit după politicianul american Henry M. Jackson, senator democrat cu viziuni liberale și anticomuniste), cele mai importante constatări sunt:

 

După depășirea crizei politice din 2012, evaluările Comisiei Europene au avut un ton din ce în ce mai pozitiv. În anul 2013, numirea Laurei Kovesi ca procuror-șef al DNA a generat noi acțiuni anticorupție și o creștere în ceea ce privește urmărirea penală a unor ținte importante. "Evaluarea Guvernului SUA a fost la fel de pozitivă, cu oficiali care au lăudat cu regularitate activitatea Laurei Kovesi și si-au folosit influența pentru a susține DNA. Ambasadorul american la Bucuresti a făcut apel la partidele politice din România să renunțe la candidați acuzați de coruptie", menționează raportul.

- "Valurile de arestări sunt, de obicei, însoțite de campanii de denunțare retorică ce vizează maximizarea efectului lor politic și stabilirea vinovăției în fața opiniei publice", potrivit raportului.

- "Probe de timpul urmăririi penale, inclusiv stenograme ale interceptărilor telefonice, sunt apoi divulgate selectiv către mass-media cu scopul de a consolida impresia de vinovăție. Politicienii, si chiar judecătorii, fac comentarii negative cu privire la comportamentul inculpatului într-un mod care sugerează că procesul în sine va fi o simplă formalitate. După ce a fost deja prezentat ca un infractor, inculpatul este transformat într-un proscris al societății. (…) Scopul acestui circ de PR este de a ataca și a discredita ceea ce el reprezintă: apartenența sa politică, opiniile sau interesele de afaceri - și să ofere asigurări că dacă nu va exista o condamnare în instanță s-ar ajunge la proteste publice", arată documentul.

Principiile esențiale ale justiției consacrate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, sunt încălcate în mod curent. Acestea includ dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție.

"Revelarea faptului că SRI privește sistemul juridic ca pe un «câmp tactic» de operațiuni, în care păstreaza un rol activ în timpul ședințelor de judecată, oferă o paralelă directă cu trecutul. În comun cu politia secretă a altor regimuri comuniste, Securitatea s-a infiltrat în sistemul judiciar pentru a-și spori controlul asupra societății și au existat suspiciuni de lungă durată că practica a continuat în epoca democratică", se precizează în raport.

Partenerii internaționali ai României ar trebui să ia în considerare acestea ca aspecte de precocupare gravă și să ia măsuri, avertizează raportul.

Documentul recomandă o serie de măsuri prin mecanismele existente din partea Marii Britanii, Uniunii Europene și Departamentului de Stat american.

În particular, Comisia Europeană ar trebui să declanșeze Mecanismul privind Statul de Drept, care este conceput pentru gestionarea amenințărilor sistemice emergente față de statul de drept în cadrul UE, mai scrie în raport. În plus, Marea Britanie ar trebui să reformeze sau să înlocuiască Mandatul European de Arestare astfel încât acesta să încludă măsuri de siguranță mai solide privind drepturile omului; au fost două cazuri recente când autoritățile române au putut folosi Mandatul European de Arestare pentru a întreprinde acțiuni legale motivate politic prin intermediul tribunalelor britanice, potrivit documentului.

Despre Henry Jackson Society

Raportul a fost intocmit de o asociatie fondata in Cambrige de Robert Kagan - sotul asistentei secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, o susținătoare a înființării DNA și a luptei anti-corupție în România. Henry Jackson Society este un grup de experți britanici, denumit după politicianul american Henry Jackson, senator Democrat cu viziuni liberale și anticomuniste.