ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Situația de pe frontul din Ucraina pare să se fi împotmolit de sâmbătă până duminică. Armata rusă nu mai lansează proiectile pe calea aerului, ci se mulțumește să bombardeze de pe mare, în urma daunelor provocate de antiaeriana ucraineană. S-au înregistrat proteste ale ucrainenilor în localitățile cucerite de ruși. Au continuat luptele pentru învăluirea trupelor ucrainene din Donbas, precum și distrugerile din Mariupol, unde rușii au ajuns în centrul orașului. Negocierile de pace au înregistrat mici concesii de ambele părți. Belarusul și-a retras toți diplomații din Ucraina, ceea ce a amplificat temerile unei posibile intrări în război a Minskului de partea Moscovei. Vineri și sâmbătă, ofensiva rusă a fost reactivată, crescând în număr și intensitate atacurile în zonele din sud și sud-est, în Mariupol și Donbas, dar fiind semnalate înaintări și în regiunile din apropierea orașelor Nikolaiev și Krivoi-Rog. În jurul Kievului, după lupte susținute, forțele ruse au fost nevoite să se replieze. Mai multe detalii are istoricul George Damian:

Temuta aviație militară rusă nu se prea descurcă în Ucraina și spectrul unui război prelungit. A 25-a zi de lupte în Ucraina

1. Rachetele cu care este atacată Ucraina sunt lansate de pe vase sau avioane din Marea Neagră, Marea Caspică sau deasupra Crimeei. Asta înseamnă că forțele ruse nu controlează spațiul aerian ucrainean decât într-o proporție foarte mică. În primele zile ale conflictului au apărut foarte multe filmări cu elicoptere rusești – care au dispărut din atacurile ulterioare, un alt semn că spațiul aerian ucrainean este periculos pentru aeronavele ruse. Cum nu au existat foarte multe știri despre lupte aeriene și despre misiuni ale aviației de vânătoare ucrainene în schimb au apărut foarte multe știri și imagini cu avioane ruse doborâte, cel mai probabil apărarea anti-aeriană de la sol a ucrainenilor este extrem de eficientă. Fie dețin sisteme noi, despre care nu au apărut informații în spațiul public, fie sunt extrem de eficienți în folosirea vechilor sisteme și cel mai probabil beneficiază de un flux de informații dintr-o sursă externă. Faptul că rușii nu controlează spațiul aerian așa cum și-ar dori este evident și în desfășurarea operațiunilor terestre, unde infanteria nu beneficiază de sprijin aerian și trebuie să se descurce cu sistemele de artilerie. Situația din comunicatele și știrile de natură militară contrastează cu apelurile repetate ale președintelui Zelensky care solicită avioane de luptă și sisteme de apărare anti-aeriană de la țările occidentale sau chiar instituirea unei zone de interdicție aeriană.

2. Situația de pe frontul din Ucraina se îndreaptă spre un blocaj în care nici una dintre părți nu poate să-și afirme dominația și să-și atingă obiectivele. Asta ar însemna ca luptele să se prelungească pe termen nedefinit în lipsa unui aport de resurse care să încline balanța într-o parte sau alta. O astfel de evoluție ar duce la o creștere scăpată de sub control a distrugerilor și pierderilor de vieți omenești. Surse ucrainene afirmă că Rusia a început să transfere pe frontul din Ucraina unități de geniu specializate în traversarea cursurilor de apă.

3. Ieri au avut loc mai multe proteste în localitățile ucrainene ocupate de forțele ruse. Astfel cetățenii orașelor Berdiansk, Kahovka și Herson au cerut plecarea forțelor ruse, din imaginile filmate se pot vedea mai multe sute de persoane cu steaguri ucrainene care cântă imnul Ucrainei. La Energodar rușii l-au reținut pe viceprimarul orașului Ivan Samoidiuk, iar cetățenii au ieșit ieri în stradă cerând eliberarea lui. Surse ucrainene anunță că în unele din orașele din sud controlate de ruși forțele militare au început să fie înlocuite cu polițiști și forțe paramilitare, deși nu este clar de unde au fost aduse.

4. Ministerul Apărării de la Kiev susține că este posibil ca armata Belarus să se alăture invaziei ruse a Ucrainei în următoarele zile. Ieri au continuat luptele în zona orașelor Izium, Rubijne, Severodonețk și Volonovaha în cadrul a ceea ce pare o operațiune de învăluire a trupelor ucrainene din Donbas. Spre Krivoi-Rog luptele dintre ruși și ucraineni au ajuns la 10 km de oraș. Au continuat luptele de stradă în Mariupol pe parcursul întregii zile de ieri, combinatul siderurgic din oraș fiind distrus. Rușii au bombardat și distrus ieri școala de artă din Mariupol unde se adăposteau circa 400 de persoane. În dimineața asta la ora 05:00 a expirat un ultimatum dat de forțele ruse pentru predarea orașului Mariupol în care li se garanta libera trecere civililor.

5. Oficialii ucraineni au acuzat forțele ruse că deportează civilii din Mariupol în Rusia împotriva voinței acestora. Presa rusă a anunțat evacuarea benevolă a civililor din Mariupol în Rusia, însă ar exista mărturii ale celor ajunși în Rusia care susțin că au fost siliți să părăsească localitatea sub amenințarea soldaților ruși.

6. În cadrul negocierilor au fost anunțate de surse familiare cu discuțiile purtate câteva concesii reciproce: partea ucraineană a fost de acord să interzică grupările care se revendică de la ideologii naziste și să schimbe denumirile străzilor care au primit numele unor personaje istorice anti-sovietice care au avut legături cu Germania nazistă. Pe de altă parte, negociatorii ruși nu ar mai insista pentru ca limba rusă să fie declarată limbă de stat și s-ar mulțumi doar cu renunțarea la legislația împotriva limbii ruse.

Amenințarea dinspre Belarus și revigorarea ofensivei ruse în sud. Zilele 23 și 24 în războiul din Ucraina

Ofensiva rusă în Ucraina a fost reactivată vineri și sâmbătă, crescând în număr și intensitate atacurile în zonele din sud și sud est, în Mariupol și Donbas, dar fiind semnalate înaintări și în regiunile din apropierea orașelor Nikolaiev și Krivoi-Rog. A fost revigorată operațiunea de eliminare a rezistenței ucrainene din Mariupol, căderea acestui oraș ar constitui un succes major pentru Rusia, ar încheia ocuparea litoralului nordic al Mării Azov și ar crea un culoar terestru între Crimeea și regiunea Donețk. Forțele ruse eliberate de la Mariupol vor putea fi folosite pentru a realiza încercuirea trupelor ucrainene din Donbas. Retragerea tuturor diplomaților Belarusului din Ucraina ar putea însemna că Lukașenko s-a decis să îl ajute pe Putin intervenind militar în Ucraina.

1. Ambasadorul Belarus Igor Sokol și tot personalul diplomatic au părăsit sâmbătă după-masă Ucraina. La ieșirea din țară, un grănicer ucrainean i-a întins ambasadorului bielorus o pungă cu „30 de arginți” pe care ambasadorul a refuzat să o ia. Retragerea tuturor diplomaților ruși de la Kiev din 23 februarie a fost urmată a doua zi de declanșarea invaziei. În cazul intrării în război a Belarusului, trupele proaspăt intrate în luptă vor fi folosite cel mai probabil pentru a crește presiunea asupra Kievului, unde se găsesc importante efective ale armatei ucrainene care nu pot fi transferate către zonele din sud și est unde a fost reluată ofensiva rusă. Lukașenko s-a întâlnit cu Putin pe 11 martie, însă comunicatele oficiale au reflectat doar discuții de natură economică. În cazul în care chiar se pune chestiunea unei intervenții militare a armatei din Belarus alături de armata rusă în Ucraina, cel mai probabil au fost făcute presiuni asupra lui Lukașenko atât dinspre Moscova (în favoarea unei intervenții), cât și dinspre capitalele occidentale (împotriva unei intervenții). De la începerea luptelor, Lukașenko a făcut mai multe declarații că nu va interveni în Ucraina, însă săptămâna trecută a declarat că au fost lansate 2 rachete dinspre Ucraina spre Belarus și că, dacă aceste provocări vor continua, Minskul va fi nevoit să răspundă. Trupele ruse deja folosesc infrastructura civilă și militară din Belarus pentru atacul asupra Kievului din nord. În primele zile ale războiului au apărut mai multe știri conform cărora armata din Belarus este gata de intervenție. În același timp, majoritatea știrilor subliniau faptul că militarii din Belarus sunt slab pregătiți și dotați și nu doresc să participe la luptele din Ucraina.

2. Au continuat luptele în jurul Kievului, forțele ruse fiind silite să se replieze. În est au fost respinse încercările forțelor ruse de a încercui orașele Harkiv și Sumî, însă a continuat bombardarea acestor orașe. Armata rusă a reușit vineri să câștige teren în Mariupol, luptele ajungând în centrul orașului. Situația apărătorilor orașului pare fără ieșire, în cursul zilei de vineri comandantul batalionului Azov a cerut intervenția armatei ucrainene, răspunsul Kievului a fost că nu există o soluție militară pentru eliberarea orașului. În cursul zilei de sâmbătă au continuat luptele din Mariupol, fiind blocate operațiunile de salvare a civililor prinși sub ruinele teatrului din centrul orașului. Au fost semnalate tancuri și transportoare blindate în centrul orașului. Ofensiva rusă a crescut în intensitate și este posibil ca forțele ucrainene din Mariupol să nu poată rezista mai mult de câteva zile, poate chiar mai puțin. Între timp, autoritățile de la Moscova au anunțat că vor evacua refugiații din Mariupol în Rusia.

3. Ofensiva rusă a continuat vineri și la nord de Mariupol, dincolo de Volnovaha, trupele ruse ajungând în zona Ugledar, localitatea aceasta fiind bombardată de ruși în cursul zilei de sâmbătă. Cleștele care se prefigurează în jurul forțelor ucrainene din Donbas a făcut progrese și în nord, în regiunea orașului Rubijne care a intrat sub controlul forțelor ruse, deși sursele ucrainene susțin că armata ucraineană controlează în continuare orașul acesta. Înaintarea forțelor ruse spre Zaporojie pune în pericol și ultimele căi de acces ale forțelor ucrainene din Donbas. În cursul zilei de sâmbătă au fost semnalate lupte în zona orașului Izium, altă cale de acces către Donbas pe care forțele ruse încearcă să o taie. 

4. Vineri a avut loc un contra-atac ucrainean în zona de sud-vest a ostilităților, în direcția Herson, unde au fost atacate cu rachete aeronavele militare ruse aflate pe aeroportul din Herson. Încercările forțelor ruse de a găsi o cale de acces ocolind Nikolaievul au fost respinse de ucraineni. Cazarma unei brigăzi de parașutiști ucraineni din Nikolaiev a fost distrusă de un atac cu rachete, iar un depozit subteran militar din vestul Ucrainei a fost atacat cu o rachetă hipersonică Kinjal, prima folosire în luptă a acestei rachete introdusă în arsenalul rusesc în anul 2018, despre care se spune că nu poate fi interceptată de sistemele de apărare antiaeriană.

5. Negocierile ruso-ucrainene păreau că au ajuns într-un impas în cursul zilei de vineri. În ceea ce privește neutralitatea Ucrainei și renunțarea la aderarea la NATO, demilitarizarea și acordarea unui statut oficial limbii ruse au fost înregistrate progrese către soluții de compromis, însă recunoașterea anexării Crimeei și independența regiunilor Donețk și Lugansk a fost respinsă de Kiev, fără să apară nici un fel de soluție. Diplomația turcă a indicat că Putin nu dorește să se întâlnească cu Zelenski deoarece nivelul negocierilor între diplomații celor două părți este încă unul scăzut. Ministra de externe a Marii Britanii, Liz Truss, a declarat că impresia ei este că rușii nu iau în serios negocierile cu ucrainenii și se folosesc de acest răgaz pentru a-și regrupa forțele.

6. În plan politic, în Ucraina au început să apară fisuri în unitatea politică. Fostul președinte Poroșenko și susținătorii săi au început să-l critice pe președintele Zelenski pentru criticile pe care acesta le aduce NATO și pentru semnalele date că ar intenționa să renunțe la aderarea la NATO în cadrul negocierilor cu Rusia.
 
Un fost militar ucrainean din Jitomir a trăit, de curând, cea mai tristă experiență de viață. Vladimir, în vârstă de 50 de ani, a rămas fără locuință după ce căminul de garnizoană în care stătea a fost distrus într-un atac cu bombă. Când a fost lansată bomba din avion, bărbatul, care a fost mecanic de aviație, se afla în casă. El a auzit explozia și apoi a văzut clădirea ruptă în două. A scăpat fără răni, însă își amintește că doi dintre vecinii săi nu au avut același noroc și au murit pe loc, relatează trimisul special al Agerpres, Cristian Lupașcu. Localitatea Jitomir are o populație de aproximativ 250.000 de locuitori, iar regiunea cu același nume numără peste 1,2 milioane de oameni. După începerea războiului se estimează că jumătate din populație a părăsit localitățile. VIDEO


Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews