ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



După înlăturarea abuzivă a statuii lui Mihai Viteazul din centrul municipiului Oradea a venit acum rândul Revistei de cultură românească „Familia”. Exact în anul în care revista în care a debutat Mihai Eminescu a împlinit 155 de ani de existență, reprezentanții regimului liberal din România dau de pământ cu una dintre cele mai prestigioase publicații. 
 
La alegerile locale din acest an, Bolojan (PNL) nu a mai candidat pentru funcția de primar, ci a preferat o pozitie în Consiliul Judetean. Acum, Bolojan este președintele Consiliului Județean Bihor, poziție din care a decis să facă economii la fondul de salarii, prin reduceri de personal.
 
Potrivit ziarului Buletin de Carei, în goana după eficientizarea activității președintele Consiliului Județean Bihor, liberalul Ilie Bolojan se împiedică de cea mai renumită și longevivă revistă de cultură românească, punînd lacăt pe ușile ”Familiei”.

Bolojan consideră că aerisirea aparatului bugetar stufos, moștenit de la vechea conducere precum și eficientizarea CJ Bihor are sorți de izbândă și prin anularea  statutului juridic al Revistei „Familia” și a trecerii ei în subordinea Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea.
 
Redactorul șef al revistei Familia și-a înaintat demisia și  spune că este numulțumit de faptul că revista devine publicație a Bibliotecii Județene. 
 
Acesta consideră că „Familia” merita un loc în inima orașului, chiar la Muzeul Iosif Vulcan, cel datorită căruia publicația există.

Lumea culturală orădeană și națională este  bulversată de lipsa de considerație a președintelui Bolojan față de valorile culturale române, scrie sursa citată.

Revista Familia este o instituție culturală înființată de Iosif Vulcan, la Budapesta, în 1865, având drept program răspândirea culturii române în Transilvania și cultivarea limbii și a conștiinței naționale. Ea a fost, în urma dispariției Foii pentru minte, inimă și literatură a lui George Barițiu, cea mai însemnată revistă românească din Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, devenind, în scurt timp, o tribună a întregii literaturi românești, o emblemă a identității culturale naționale.
 
Fondatorul ei, Iosif Vulcan (31 martie 1841, Holod, Bihor – 8 septembrie 1907, Oradea), publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, și-a dedicat întreaga viață editării revistei – uneori chiar cu sacrificii materiale.
 
Înființată în 1865, la Budapesta, revista purta pe frontispiciu subtitlul „foaie enciclopedică și beletristică cu ilustrațiuni”, programul ei nefiind pur literar, ci și social, adresându-se fiecărei familii românești în parte, dar și familiei mai mari a națiunii. Numărul de probă a apărut la 1/13 mai, iar numărul 1 la 5/17 iunie. În 1880, redacția revistei Familia se mută la Oradea, locul în care va continua să apară – cu unele întreruperi – până în zilele noastre.
 
Prima serie a revistei Familia, cea de sub conducerea lui Iosif Vulcan, este un caz unic în analele publicisticii românești, prin longevitatea ei de patru decenii. La renumele său a contribuit în mod esențial și faptul că, în numărul 6 al revistei, apărut la 25 februarie/9 martie1866, a debutat Mihai Eminescu, cu poezia De-aș avea…
 
În februarie 1866, Iosif Vulcan a primit de la Cernăuți o scrisoare însoțită de mai multe poezii, semnate de Mihail Eminovici. Redactorul Familiei a ales dintre ele poezia „De-aș avea”, pe care a publicat-o însoțiță de o notă redacțională: „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice trimise nouă, ne-a surprins plăcut.” Vulcan este și „nașul literar” al celui mai important poet român, schimbându-i numele din Eminovici în Eminescu. Familia va publica multe alte poeme ale lui Eminescu (O călărire în zori, La Heliade, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Junii corupți), dedicându-i poetului, la moartea acestuia, un întreg număr – cel din 7 iulie 1889.
 
Mai puțin cunoscut este faptul că tot în revista Familia a debutat și George Coșbuc, în 1884, sub pseudonimul „Boșcu”, cu poezia Aș vrea să fiu…, o traducere a unui poem al poetului maghiar Petőfi Sándor.
 
Alături de Eminescu și Coșbuc, revista a contribuit și la impunerea altor scriitori importanți, ca Octavian Goga și Emil Isac. Printre colaboratorii de prestigiu ai revistei s-au numărat Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron și Nicolae Densușianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Ștefan O. Iosif și alții.

„Familia”, care i-a găzduit primele poezii ale lui Mihai Eminescu, prin pana îndurerată, în acel moment, a lui Iosif Vulcan, nota la rubrica Salon, la 15 iunie 1889: Eminescu a murit, știre cu fotografia poetului încadrată în chenar negru, cu textul: „națiunea mea, îmbracă doliu! Poezia română plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un Luceafăr, vi s-a răpit o podoabă. Genialul poet Mihail Eminescu a încetat din viață”

Să amintim că din Oradea a dispărut și statuia  Independenței și a lui Mihai Viteazul, ultima nefiind în proprietatea Primăriei Oradea, motiv pentru care a fost acționată în instanță.