Însă una dintre controversele alimentare - ce încalcă orice etică atât comercială cât și nutrițională, este utilizarea unor aditivi în jurul cărora orbitează un risc uriaș de toxicitate și la fel de bine putem spune, chiar și unul legat de credințele și valorile umane. Colega noastră de la Național, Claudia Marcu, a prezentat cazul mai recent, al „făinii” de greier care urmează să fie introdusă în pâine și alte produse din spațiul UE. Dar, așa cum mulți români au fost îmbrobodiți cu conținutul necunoscut de altfel al vaccinului „sigur și eficient”, la fel, din lipsă de informare, mănâncă gândaci de ani de zile, fără să știe. Autoritățile l-au mascau sub o denumire „științifică” de E120 - este vorba de gândacul sud-american coșenilă, colorant „natural” în sucuri, bomboane pentru copii, înghețată, iaurturi și tot felul de mezeluri.

 

50% din mezeluri sunt vopsite cu gândacul care provoacă alergii, mai ales copiilor

 

Peste 50% din preparatele din carne comercializate la nivel mondial colorantul de bază este carminul, atrăgea atenția și Adevărul. Acesta se regăsește și în sute de mărci de produse cosmetice, în special în rujuri sau în coloranți de păr, fiind preferat mai ales deoarece produsul cosmetic poate fi prezentat publicului în strategia de marketing ca fiind ecologic. Totuși. pe etichete și în campaniile publicitare nu se specifică nicăieri că vopseaua este făcută din gândaci, toți producătorii preferând denumirile comerciale ale produsului: E120, coșenilă, acid carminic, carmin, carmine și roșu natural 4, potrivit sursei. Câte din doamnele care țin să-și înroșească buzele precum Nefertiti știu că își dau pe gură cu gândaci storciți? FOTO:

 

 

În Uniunea Europeană carminul (E 120) se utilizează sub denumirile de mai sus. Deși au fost raportate destul de multe cazuri de reacții alergice la acest aditiv, utilizarea acestuia nu este interzisă în UE, ci doar restricționată în cazul unor produse.

 

 

„Dându-le copiilor astfel de produse nu facem decât să îi predispunem la o serie de boli cardiovasculare nu ca adulți, ci mai devreme în adolescență, la hipertensiune ca tânăr, până la tulburări metabolice, apariția diabetului, gutei etc ”, spune și Lygia Alexandrescu, medic nutriționist, într-un articol reprodus de Asociația pentru Protecția Consumatorilor

 

Conform unui studiu din Turcia, gândacul se găsește și în Coca-Cola dar și în băutura Campari și poate provoca daune sănătății. În general, tot ce e colorat în roșu trebuie să devină suspect, asemenea comuniștilor și afiliaților lor.

Iată definiția gândacului mai jos și cum arată o fermă de gândaci:

 

 

 

Aditivul în cauză, este de fapt, un produs elaborat din INSECTE, respectiv CÂNDACI STORCIȚI. Sigur, acum, când ni se recomandă cu toată căldura să consumăm gândaci integral, cu tot cu piciorușe și carcase, ni se pare absurd și de-a dreptul repugnant. Așa și trebuie, însă mulți români consumă fără să știe acest gândac, care poate produce alegergii și alte reacții necunoscte, cu foarte mult timp înainte. Și o fac în continuare. PENTRU CĂ NU CITESC! LA FEL CA LA VACCIN!. Alăturăm mai jos câteva exemple: 

 

Ingreditente: CARNE DE PORC, Apa, PIELE DE PUI, SORICI, Amidon din cartofi, Sare, PROTEINA ANIMALA, FIBRE, Caragenan, PROTEINA VEGETALA DIN SOIA, Difosfati, POLIFOSFATI/ E452, Condimente, EXTRACT DE CONDIMENTE, Arome, GLUTAMAT DE SODIU, ACID ASCORBIC VITAMINA C, COSENILA / CARMIN (E120), NITRIT DE SODIU

 

Iaurtul de la Casa Bună care e „cinstit” în felul lui, dacă îi citești indicațiile cu ochii deschiși, pentru că ne spune corect că are „cu gust de vișine”, nu cu vișine:

 

 Scandalul Danone cu gândaci a stârnit un val de petiții împotriva acestora acum câțiva ani. Dar degeaba...

 

 Sucul PRIGAT conține același colorant „natural”

 

 

 

 Banalul „Pate de porc” Bucegi al studenților din cămine:

 

Potrivit paginii AlegeSănătos, ingredientele sale sunt: FICAT DE PORC, SLANINA, SORICI, Apa, PROTEINA VEGETALA DIN SOIA, SARE IODATA, Amidon de porumb, Zahar, CEAPA, Faina de grau, Condimente, DEXTROZA (GLUCOZA), Mono - si digliceride ale acizilor grasi, TRIFOSFATI, Difosfati, EXTRACT DE DROJDIE, Guma Xantan/ E415, Arome, COSENILA / CARMIN (E120), NITRIT DE SODIU

 

 

 

 

 

Potrivit aceleiași surse, acesta conține: ULEI VEGETAL, Apa, PROTEINA VEGETALA DIN SOIA, TEXTURAT PROTEIC DIN SOIA, Amidon din cartofi, Sare, CEAPA, GLUTAMAT DE SODIU, LEGUME DESHIDRATATE, Condimente, Difosfat disodic, ACID ASCORBIC VITAMINA C, COSENILA / CARMIN (E120), EXTRACT DE BOIA DE ARDEI

 

Iată că studiile, realizate STRICT pe șobolani, neagă acest lucru, în ciuda faptului că produsul se aglomereză la nivelul țesuturior. Ei consideră că nu există însă un risc de carcinogeneză în urma ingerării coșenile  în limitele prevăzute de lege.

 

Ni se spune însă că riscul de șoc anafilactic este mare dacă se ingerează în exces. Cum se poate cunoaște excesul? Dat fiind faptul că nu suntem experți în nutriție dar consumăm produsele de mai sus unii dintre noi chiar în cantități mari, expunerea este semnificativă. 

 

 

De la începutul acestui an pe fluxurile de știri, dar și în cadrul unor emisiuni ale unor posturi de televiziune se face tam-tam, bineînțeles pentru rating, că românii vor fi obligați să consume insecte (greieri, lăcuste etc). Ba mai mult, unele televiziuni îl invită pe ministrul Petre Daea să se pronunțe pe acest subiect, cunoscut fiind faptul că domnia sa are un talent actoricesc care prinde la marea majoritate a populației! Din păcate, realitatea este cu totul alta, iar românii consumă insecte, mai precis un extract de culoare roșie/acid carminic obținut dintr-o insectă numită coșenilă, probabil încă din anul 1998, când prin ORDONANȚA nr. 39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare națională în România, s-a eliminat caracterul obligatoriu al standardelor din industria alimentară! Colorantul alimentar E120 este cunoscut și sub alte denumiri, cum ar fi: carmin, carmine, carmină, acid carminic și coșenilă. Carminul se extrage dintr-o specie de gândaci numită coșenilă, originară din America de Sud (Peru), unde există ferme mari în care se crește această insectă. Colorantul coșenilă se fabrică din pulberea obținută prin zdrobirea acestei insecte după ce a fost în prealabil înecată în apă fierbinte, apoi uscată la soare/cuptoare, pulbere care este tratată în procesul final cu substanțe pe bază de aluminiu/săruri de aluminiu. Efectele acestui colorant asupra sănătății constau în alergii și afectiuni generate de urmele de aluminiu rămase din procesul de obtinere al colorantului, iar  acestea depind bineînțeles de frecvența cu care consumăm alimentele în compoziția cărora există E120.Conform regulamentului european nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari, aditivul E120 face parte din grupa III: Coloranți alimentari cu limita maximă combinată. Pentru exemplificare redăm aici câteva produse alimentare în care este permisă utilizarea aditivului alimentar E120 în anumite cantități precizate în acest regulament, astfel: conserve din fructe roșii (200 mg/kg), icre de pește (100 mg/kg), pește afumat (100 mg/kg), crustacee semipreparate (250 mg/kg), cârnați chorizo (200 mg/kg), gemuri, jeleuri și marmeladă (100 mg/kg), cereale pentru micul dejun aromatizate cu arome de fructe (200 mg/kg) etc. Experții APC au identificat colorantul E120 în următoarele produse alimentare comercializate în marile lanțuri de magazine: parizer din pește vrac, icre de pește, salam sandwich toast, mușchi afumat, cârnați chorizo, cârnați sticks picanți, crenvurști cu piept de pui, pate Pick cu ficat de vițel, lebăr, salam german, cârnați cimbrișor, cabanos extra, iaurt cu gust de căpșuni, iaurt parțial degresat și carne presată de pasăre la conservă, acestea fiind doar câteva din produsele alimentare în care se folosește colorantul E120/carmin/carmine/carmină/acid carminic/coșenilă.

 

Acesta nu este singurul semnal de alarmă care vine din partea unei autorități în materile. Specialiștii au mai sesizat un amănunt: 

 

Totodată, studiul privind calitatea crenvurștilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociația pentru Protecția Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

 

Aceștia atrag atenția și asupra propagandei care se face în mass-media pentru utilizarea aditivului în cauză.

 Subtanța în cauză s-a găsit de asemenea și în înghețata pentru copii: 

 

APC informează: Înghețata pentru copii colorată cu extract de insecte!

Înghețata pentru copii conține urme de frișcă - 0,06%!

Înghețata pentru copii conține de la 2 până la 6 E-uri!

Cantitatea de suc din înghețatele pe bază de apă este infimă - 0,2%!

Înghețatele pentru copii au în compoziție grăsimi vegetale exotice!

Acidul citric este nelipsit din înghețata copiilor noștri - 8 din 10 înghețate conțin acest acidifiant!

5 lingurițe de zahăr în înghețata copiilor noștri!

Asociația Pro Consumatori membră a Organizației Europene a Consumatorilor lansează Campania Națională de Informare și Educare: ”S.O.S. alimentele procesate pentru copii!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copiii lor.

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă în domeniul protecției consumatorilor de peste 30 de ani, a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 13 tipuri de înghețată, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății copiilor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Prin intermediul acestui studiu și a altora care vor fi realizate în perioada următoare, tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care aditivii alimentari adăugați în alimentele destinate copiilor îl au asupra sănătății acestora.

La realizarea studiului s-a avut în vedere următorul obiectiv: Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea înghețatei pentru copii în vederea înțelererii de către părinți a compoziției acesteia și prezentarea posibilelor efecte ale aditivilor alimentari asupra sănătății copiilor.

La ingredientele tradiționale s-au adăugat treptat: apă - nu doar în rețetele de înghețate „ușoare" (dietetice, economice), o gamă largă de aditivi (agenți de îndulcire – zahăr și sirop de porumb; lianți, emulgatori, stabilizatori, agenți de aromatizare și colorare, agenți de îngroșare și pentru textură - gelatină și carboximetilceluloză, aceasta nefiind digerabilă, dar în cantitate mare are efect laxativ).

Ia priviți ce conține înghețata fabricată special pentru copiii noștri! Ingredientele regăsite în compoziția înghețatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, produse din zer, proteine din lapte, zer pudră, proteine din zer, frișcă, cacao pudră cu conținut scăzut de grăsime, praf din gălbenuș de ou, grăsime vegetală din nucă de cocos, amidon de cartofi, făină din grâu, grăsime vegetală de copra, grăsime din unt, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahăr invertit, suc de zmeură, sirop de caramel, suc concentrat de lămâie, suc de căpșuni, sirop de afine, dextroză, lactoză, fructoză, lecitină din soia, amidon modificat, gelatină, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, extract din sfeclă roșie, extract de morcov negru, curcumină, arome, dioxid de carbon și pectine.

În cele 13 tipuri de denumiri de înghețată s-au identificat 19 aditivi alimentari, după cum urmează: E 100 – curcumină, E 120 – carmin/coșenilă, E 141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E 160c – extract de paprika, E 131 – albastru patent V, E 322 – lecitină din soia, E 330 – acid citric, E 407 – caragenan, E 407a - alga marină Eucheuma prelucrată, E 410 – gumă de carruba, E 412 – gumă de guar, E 414 – gumă arabică, E 415 – gumă de xantan,  E 417 – gumă tara, E 422- glicerol, E 440 – pectină, E 460 – gumă de celuloză, E 468 – carboximetilceluloză de sodiu, E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași.

Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate, astfel:

E 100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.

E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coșenile, specie de gândac din America de Sud, uscate și  zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentația copiilor pentru că poate produce hiperactivitate și deficiențe de concentrare. Poate produce astm, alergii și rinite. 

E 131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.

E 133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E 405 – propan-1,2-diol-alginat esteesterul propilen-glicolic al acidului alginic,unele persoane manifestă reacții alergice la anumite concentrații de propilen-glicol.

E 1520 – propilen glicolul se obține din petrol și este unul dintre cele mai controversate E-uri. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.

E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.

E 322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.

E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.

E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.

E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

E 415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.

E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulență.

E 460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentrațiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipația și diareea.

E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.

În ceea ce privește parametrii din declarațiile nutriționale ale înghețatelor analizate, experții APC au constatat că producătorii acestor tipuri de înghețate au stabilit greutatea netă a acestora în așa fel încât să dea impresia unor produse hipocalorice (valoarea energetică per unitatea ambalată de consum variază între 32 Kcal și 110 kcal).

În concluzie, niciuna din înghețatele pentru copii analizate de experții APC nu prezintă o listă scurtă de ingrediente, fapt ce i-a îndreptățit pe aceștia să le recomande părinților să evite achiziționarea înghețatelor cu listă lungă de ingrediente în compoziția cărora predomină extracte de origine vegetală și animală, completate cu aditivi alimentari mai mult sau mai putin toxici pentru copiii noștri.