Un număr tot mai mare de guverne și autorități politice nu își îndeplinesc rolul de garant al celui mai bun mediu posibil pentru jurnalism și pentru dreptul publicului la știri și informații fiabile, independente și diverse. RSF constată o scădere îngrijorătoare a sprijinului și a respectului pentru autonomia mass-media și o creștere a presiunilor din partea statului sau a altor actori politici.

În timp ce mai mult de jumătate din populația lumii merge la vot în 2024, RSF avertizează asupra unei tendințe îngrijorătoare relevate de Indexul mondial al libertății presei 2024: un declin al indicatorului politic, unul dintre cei cinci indicatori detaliați în Index. Statele și alte forțe politice joacă un rol din ce în ce mai mic în protejarea libertății presei. Această lipsire de putere merge uneori mână în mână cu acțiuni mai ostile care subminează rolul jurnaliștilor sau chiar instrumentalizează mass-media prin campanii de hărțuire sau dezinformare. 

La nivel internațional, acest an se remarcă printr-o lipsă clară de voință politică din partea comunității internaționale de a aplica principiile de protecție a jurnaliștilor, în special Rezoluția 2222 a Consiliului de Securitate al ONU. Războiul din Gaza a fost marcat de un număr record de încălcări împotriva jurnaliștilor și a presei din octombrie 2023. Peste 100 de reporteri palestinieni au fost uciși de către Forțele de Apărare ale Israelului, dintre care cel puțin 22 în timpul exercitării activității lor.

Ocupată și aflată sub bombardamente israeliene constante, Palestina se află pe locul 157 din 180 de țări și teritorii analizate în clasamentul general al Indexului mondial al libertății presei 2024, dar se află printre ultimele 10 în ceea ce privește securitatea jurnaliștilor (a se vedea clasamentul privind securitatea din Indexul mondial al libertății presei 2024).

În timp ce 2024 este cel mai mare an electoral din istoria lumii, în 2023 au avut loc și alegeri decisive, în special în America Latină, care au fost câștigate de prădători autoproclamați ai libertății presei și ai pluralității mediatice, precum Javier Milei în Argentina (în scădere cu 26 de puncte, pe locul 66), care a închis cea mai mare agenție de știri din țară într-un act simbolic îngrijorător.

Alegerile sunt deseori însoțite de violențe împotriva jurnaliștilor, ca în Nigeria (locul 112) și în Republica Democratică Congo (locul 123). Juntele militare care au preluat puterea prin lovituri de stat în Sahel, în special în Niger (în scădere cu 19 puncte, ajungând pe locul 80), Burkina Faso (în scădere cu 28 puncte, ajungând pe locul 86) și Mali (în scădere cu un punct, ajungând pe locul 114), continuă să își întărească controlul asupra presei și să obstrucționeze activitatea jurnaliștilor. Realegerea lui Recep Tayyip Erdogan în Türkiye este, de asemenea, o sursă de îngrijorare: clasată pe locul 158, țara continuă să piardă puncte în Index.

În absența reglementărilor, utilizarea IA generativă în arsenalul dezinformării în scopuri politice este un motiv de îngrijorare. Deepfakes ocupă în prezent o poziție de frunte în influențarea cursului alegerilor. Acest lucru a fost evidențiat de deepfake-ul audio al jurnalistei Monika Todova în timpul alegerilor parlamentare din Slovacia (în scădere de la 12 la 29), unul dintre primele cazuri documentate ale acestui tip de atac asupra unui jurnalist cu scopul de a influența rezultatul unor alegeri democratice.

Multe guverne și-au intensificat controlul asupra rețelelor de socializare și a internetului, restricționând accesul, blocând conturi și suprimând mesajele purtătoare de știri și informații. Jurnaliștii care spun ceea ce gândesc pe rețelele de socializare în Vietnam (locul 174) sunt aproape sistematic închiși. În China (locul 172), pe lângă faptul că reține mai mulți jurnaliști decât orice altă țară din lume, guvernul continuă să exercite un control strict asupra canalelor de informare, punând în aplicare politici de cenzură și de supraveghere pentru a reglementa conținutul online și a restricționa răspândirea informațiilor considerate sensibile sau contrare liniei de partid.

Unele grupuri politice alimentează ura și neîncrederea față de jurnaliști, insultându-i, discreditându-i și amenințându-i. Alții orchestrează o preluare a ecosistemului mediatic, fie prin intermediul mass-media de stat aflate sub controlul lor, fie prin intermediul mass-media private, prin achiziții de către oameni de afaceri aliați. Italia lui Giorgia Meloni (locul 46) - unde un membru al coaliției parlamentare la putere încearcă să achiziționeze a doua cea mai mare agenție de știri (AGI) - a coborât cinci locuri în acest an.

Grupurile politice servesc adesea drept canale de diseminare sau chiar instigatori ai campaniilor de dezinformare. În mai mult de trei sferturi dintre țările evaluate în cadrul Indexului (138 de țări), majoritatea respondenților la chestionar au declarat că actorii politici din țările lor erau adesea implicați în campanii de propagandă sau de dezinformare. Această implicare a fost descrisă ca fiind "sistematică" în 31 de țări.

În Europa de Est și în Asia Centrală, cenzura mass-media s-a intensificat, imitând în mod spectaculos metodele represive rusești, în special în Belarus (în scădere cu 10 puncte, ajungând pe locul 167), Georgia (locul 103), Kârgâzstan (locul 120) și Azerbaidjan (în scădere cu 13 puncte, ajungând pe locul 164). Influența Kremlinului a ajuns până în Serbia (în scădere de la 7 la 98), unde mass-media pro-guvernamentală difuzează propagandă rusă, iar autoritățile amenință jurnaliștii ruși exilați. Rusia (locul 162), unde Vladimir Putin a fost reales, fără surprize, în 2024, continuă să ducă un război în Ucraina (locul 61) care a avut un mare impact asupra ecosistemului media și a siguranței jurnaliștilor.

Scăderea generală a indicatorului politic a afectat și trio-ul aflat în fruntea clasamentului mondial al libertății presei. Norvegia, aflată încă pe primul loc, a înregistrat o scădere a scorului său politic, iar Irlanda (locul 8), unde politicienii au supus instituțiile media la intimidări judiciare, a cedat poziția de lider în Uniunea Europeană Danemarcei (locul 2), urmată de Suedia (locul 3).

Cele trei țări asiatice care se aflau pe ultimul loc în Indexul de anul trecut - Vietnam, China și Coreea de Nord - au cedat pozițiile lor în favoarea a trei țări ale căror scoruri politice au scăzut vertiginos: Afganistan (cu 44 de puncte în clasamentul politic), care persecută neîncetat jurnaliștii de când talibanii au revenit la putere; Siria (cu opt puncte în clasamentul politic); și Eritreea (cu nouă puncte în clasamentul politic), care este acum ultima atât în clasamentul politic, cât și în cel general. Ultimele două țări au devenit zone de anarhie pentru mass-media, cu un număr record de jurnaliști reținuți, dispăruți sau ținuți ostatici.

Regiunea Maghreb - Orientul Mijlociu este cea care se află în cea mai proastă situație în clasamentul mondial al libertății presei 2024. Ea este urmată de regiunea Asia-Pacific, unde jurnalismul se sufocă sub greutatea guvernelor autoritare.  Africa, deși mai puțin de 10% din regiune se află într-o situație "foarte gravă", aproape jumătate dintre țări se află într-o situație "dificilă".

Cele trei țări asiatice care se aflau pe ultimul loc în Indexul de anul trecut - Vietnam, China și Coreea de Nord - au cedat pozițiile lor în favoarea a trei țări ale căror scoruri politice au scăzut vertiginos: Afganistan (cu 44 de puncte în clasamentul politic), care persecută neîncetat jurnaliștii de când talibanii au revenit la putere; Siria (cu opt puncte în clasamentul politic); și Eritreea (cu nouă puncte în clasamentul politic), care este acum ultima atât în clasamentul politic, cât și în cel general. Ultimele două țări au devenit zone de anarhie pentru mass-media, cu un număr record de jurnaliști reținuți, dispăruți sau ținuți ostatici.

Țările în care libertatea presei este "bună" se află toate în Europa și, mai precis, în Uniunea Europeană, care a adoptat prima sa lege privind libertatea presei (EMFA). Irlanda a ieșit din primele trei țări din clasamentul Indexului, fiind înlocuită de Suedia, în timp ce Germania se află acum printre primele zece țări. Cu toate acestea, libertatea presei este pusă la încercare în Ungaria, Malta și Grecia, cele mai slab clasate trei țări din UE. Mai la estul Europei, condițiile de exercitare a jurnalismului se deteriorează din cauza dezinformării și cenzurii instituțiilor de presă acuzate pe nedrept de subminarea securității naționale sau de terorism. Acesta este cazul Rusiei (locul 162), Belarusului (locul 167) și Turkmenistanului (locul 175), în timp ce în Georgia (în scădere cu 26 de puncte, până pe locul 103), partidul de guvernământ cultivă o apropiere de Moscova. Ca urmare a îmbunătățirii indicatorului de securitate - mai puțini jurnaliști uciși - și a indicatorului politic, Ucraina (locul 61) a urcat 18 poziții.

În cele două Americi, incapacitatea jurnaliștilor de a acoperi subiecte legate de crima organizată, corupție sau mediu, de teama represaliilor, reprezintă o problemă majoră. Procentul țărilor a căror situație este clasificată ca fiind "satisfăcătoare" (galben) a scăzut drastic de la 36% în 2023 la 21% în 2024. Una dintre cele mai mari puteri economice ale lumii, Statele Unite, a coborât zece locuri. În aproape toate țările din America de Sud, situația libertății presei este acum "problematică" - o deteriorare datorată în parte alegerii unor prădători ai libertății presei precum Javier Milei și incapacității guvernelor de a reduce violența împotriva jurnaliștilor. Mexicul continuă să fie cea mai periculoasă țară pentru jurnaliști, cu 37 de morți din 2019.

Africa Subsahariană a fost foarte afectată de violențe politice în timpul alegerilor majore din 2023. Mai mult de 8% dintre țările africane sunt acum colorate în roșu pe grafic, de două ori mai multe decât în 2023. Nigeria, Togo și Madagascar au fost afectate de valuri de represiune a reporterilor. Regiunea este marcată de declinul securității în mai multe țări din Sahel - Niger, Burkina Faso și Mali.

În regiunea Asia-Pacific - a doua cea mai dificilă regiune din lume pentru practicarea jurnalismului - cinci țări se numără printre cele mai periculoase zece țări din lume pentru personalul media: Myanmar (locul 171, China (172), Coreea de Nord (177), Vietnam (174) și Afganistan (178). Dar, spre deosebire de anul trecut, niciuna dintre țările din regiune nu se află în primele 15 țări din Index.

În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, situația este "foarte gravă" în aproape jumătate dintre țări. Emiratele Arabe Unite se alătură celorlalte opt țări aflate în zona roșie de pe hartă: Yemen, Arabia Saudită, Iran, Palestina, Irak, Bahrain, Siria și Egipt. Palestina, ocupată și bombardată de armata israeliană și cea mai mortală țară pentru jurnaliști, se află, de asemenea, în partea de jos a Indexului. Qatar este acum singura țară din regiune în care situația nu este clasificată nici ca fiind "dificilă", nici ca fiind "foarte gravă".

În toate regiunile lumii, viitoarele alegeri se anunță o presiune foarte puternică asupra jurnaliștilor.