ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

După o tăcere asurzitoare ce a durat cam de după câștigarea primului mandat prezidențial al lui Iohannis și până la conturarea PNRR-ului post-pandemic (6-7 ani?), proiectul „România Educată” a zăcut prin sertarele de la Cotroceni și a apărut dintr-o dată exact în momentul în care se simțea nevoia de a mulge niște fonduri europene pe proiecte dâmbovițene. A suferit el și niscaiva „mutații”, în sensul suprapunerii agendei ecologiste și a digitalizării peste ideea clasică de „educație”, dar, privind spre 2030, ne putem aștepta la orice, inclusiv la „educație” (homo)sexuală și avortivă.
 
Cert este că un proiect prezidențial aproape mort a fost a fost resuscitat din senin, iar felul în care a fost pus pe tapet în 2021 spune multe despre „seriozitatea” demersului: în zecile de pagini nu se găsesc date științifice (grafice, diagrame, studii), ci mai degrabă fotografii cu președintele și apropiații lui, conspecte din vizitele de stat și citate din discursurile „strălucite” ale tiranului „luminat”. Totul, într-o alcătuire ce aduce mai degrabă a acțiune de P.R. (propagandă) decât a proiect privind viziunea națională despre educație în următorul deceniu (oare tot așa arată și maculatura intitulată PNRR?). Caracterul neștiințific al acestei dizertații iohanniste e întărit și de lipsa unui autor (sau colectiv de autori) menționat în clar, existând doar referiri la „instituții și ONG-uri” nemenționate nominal, la fel ca celebrii dar anonimii „specialiști” care au girat conducerea cu mână forte a reacției la pandemie pe calea renunțării la democrație sub guvernarea așa-zis „liberală”. 

După cum bine observă EduPedu.ro, raportul final România Educată cuprinde o colecție de nu mai puțin de 24 de fotografii cu președintele Klaus Iohannis. Document fără autor menționat în clar, raportul împănat cu fotografii cu liderul de la Cotroceni „se bazează pe cea mai amplă consultare națională în domeniul educației din perioada postdecembristă”, după cum a spus miercuri Iohannis. Anunțat încă de acum 7 ani, de la preluarea primului mandat de președinte, raportul „România Educată” a fost realizat prin participarea a 12.470 de persoane consultate, 64 de organizații și peste 140 de persoane care au contribuit în elaborarea documentelor puse în dezbatere în primele etape, potrivit site-ului oficial al proiectului. Cu toate acestea, lista autorilor lipsește din acest raport, unde există doar o rubrică de mulțumiri pe ultima pagină unde se menționează că „de-a lungul întregului Proiect ‘România Educată’, ne-au fost alături instituții publice și organizații neguvernamentale, care ne-au sprijinit cu experiența lor în domeniul educației, cărora am vrea să le mulțumim cu această ocazie”.

În afara celor 24 de fotografii cu Klaus Iohannis, raportul final „România educată” mai are o singură fotografie: un colaj denumit "Întâlniri ale grupurilor de lucru”, la pagina 8, în capitolul „Cronologia proiectului”, în 4 dintre imaginile din acest colaj fiind persoanele consultate la acel moment, iar în a cincea imagine aflându-se consilierul prezidențial Ligia Deca, coordonatorul de facto al proiectului România Educată.

În restul documentului, apar doar fotografii cu președintele Iohannis în diverse vizite, majoritatea din primul mandat de președinte (2014-2019) și două din mandatul al doilea (o fotografie din 2020 și una din 2021, din vizita efectuată recent în Estonia, fostă republică sovietică). În condițiile în care mandatul prezidențial al lui Iohannis se încheie în 2024, ne întrebăm cum va continua implementarea unei viziuni despre educația românească până în 2030, care se bazează doar pe cultul personalității unui lider a cărei stea a apus (știm, alăturarea „personalitate - Iohannis” este un oximoron, dar păstrăm aparențele cadrului dat - n.n.).

Remarcabil este faptul că documentul nu conține grafice, diagrame, infografice și are un singur tabel la final, dar care nu are decât rol explicativ de glosar. Sunt afișate trei scheme, la paginile 28 (structura propusă a sistemului de învățământ), 67 (ierarhia instituțiilor din sistem) și 73 (bugetarea școlilor).

Puteți consulta aici documentul final România Educată, un raport care s-a vrut a fi o viziune asupra educației din România până la orizontul anului 2030.