Împlinirea „întocmai și la timp” a unor avertismente făcute de fostul realizator de emisiuni televizate Rareș Bogdan, aparent din direcția lui Klaus Iohannis, în ultimii ani de zile, dar și, mai nou, în perioada actualei crize politice, i-a determinat pe ziariștii de la Jurnalul Național să facă o serie de conexiuni interesante.

Cele mai recente observații „profetice” făcute de actualul prim-vicepreședinte PNL și europarlamentar Rareș Bogdan au fost la adresa lui Dan Barna și a lui Călin Popescu Tăriceanu. 

În vara anului 2019, Rareș Bogdan i-a atras atenția lui Dan Barna că nu e bine pentru el să-l supere pe Klaus Iohannis, făcându-i concurență la alegerile prezidențiale. Liderul USR n-a luat aminte atunci și s-a pomenit acum cu o anchetă pentru fapte din trecut, dar devenite actuale tocmai în campania electorală prezidențială, mai întâi în presă, apoi la DLAF și la DNA. 

Pe de altă parte, marți, 22 octombrie, când ALDE a condiționat susținerea Guvernului Orban de păstrarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), același Rareș Bogdan a mai făcut o predicție: SIIJ va fi desființată, iar ALDE va juca exact așa cum i se va cere.

Acestea nu sunt singurele revelații pe care le-a avut Rareș Bogdan cu mult înainte ca ele să devină clare pentru publicul român. El a prezis că Dacian Cioloș va guverna în locul lui Victor Ponta cu mult înainte ca cel din urmă să demisioneze ca urmare a evenimentelor din clubul „Colectiv”. 

La data de 22 octombrie 2015, în cadrul emisiunii „Unu la Unu”, difuzate la Realitatea FM și moderate de Ionel Lespuc, ziaristul -la acea vreme- Rareș Bogdan a afirmat că „zilele lui Victor Ponta la Palatul Victoria sunt numărate. Vom avea un prim-ministru tehnocrat, ca și acum 15 ani, când Mugur Isărescu a condus, timp de un an, guvernul și a pregătit alegerile parlamentare de la finalul anului 2000. Este vorba despre comisarul european Dacian Cioloș”. Informația a fost preluată, a doua zi, de ziarul Evenimentul Zilei.

Patru zile mai târziu, pe 26 octombrie 2015, președintele Klaus Iohannis declara, într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni, că a avut o întrevedere cu Gabriel Oprea, în cadrul căreia au discutat depre evenimentul referitor la coloanele oficiale și președintele l-a sfătuit să își dea demisia. Gabriel Oprea a refuzat și a reafirmat sprijinul UNPR pentru Guvernul Victor Ponta. La două zile de la refuzul de a demisiona, vicepremierul Gabriel Oprea a fost convocat la sediul Parchetului Tribunalului București, pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul privind moartea polițistului Gigină.

Pe 30 octombrie 2015, seara, după ora 22:00, Clubul Colectiv din București ia foc. În seara zilei de 3 noiembrie, 25.000 de persoane se strâng în Piața Universității și pornesc în marș către Palatul Victoria, unde mulțimea cere demisia lui Victor Ponta. Apoi, protestatarii pornesc către sediul M.A.I., unde fac apel la demisia lui Gabriel Oprea.

A doua zi la prânz, pe 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta și-a anunțat demisia din funcție și depunerea mandatului Guvernului pe care l-a condus. Seara, protestatarii se adună din nou în Piața Universității, unde cer demisia întregii clase politice și instaurarea unui guvern tehnocrat. În piață sunt prezente ONG-uri finanțate de miliardarul George Soroș.

Șase zile mai târziu, pe 10 noiembrie 2015, după consultări cu toate partidele parlamentare, președintele Klaus Iohannis anunță numele premierului desemnat. Nimeni altul decât Dacian Cioloș, despre care Rareș Bogdan vorbea încă din 22 octombrie.

Însă schimbarea politică din toamna anului 2015 nu este singura profeție împlinită pe care a făcut-o Rareș Bogdan. După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, când PNL a ieșit pe primul loc, iar USR pe locul al treilea, s-a pus, și atunci, problema depunerii unei moțiuni de cenzură. Au avut loc negocieri și la Palatul Cotroceni, când partidele din opoziție au încheiat cu Klaus Iohannis „pactul pentru parcursul european al României”. 

Pe data de 8 iunie, Dan Barna a declarat că i-a transmis lui Klaus Iohannis, la consultările post-europarlamentare de la Cotroceni, că USR nu îl va sprijini în primul tur al alegerilor prezidențiale din cauză că, în alianță cu PLUS, va avea propriul candidat pentru Președinția României.

În seara aceleiași zile, într-o intervenție telefonică la România TV, proaspătul europarlamentar PNL Rareș Bogdan l-a amenințat direct pe Dan Barna. 

„Faptul că dl. Barna anunță că nu îl susține pe dl. Iohannis nu încurcă cu nimic lucrurile. Dar, permiteți-mi să mă îndoiesc că vreun politician din România, din Opoziție, își permite să îi spună lui Klaus Iohannis în față: «Nu vă susțin!». Dl. Barna e din Sibiu și îl știe foarte bine pe dl. Iohannis și știe că el uită greu. E o persoană care prinde extrem de repede și uită extrem de greu. Permiteți-mi să mă îndoiesc că a avut loc dialogul dintre dl. Barna și dl. Klaus Iohannis. Eu vă spun doar că e bine ca teribilismele să înceteze, pentru că nu cred că cineva din Opoziție își permite să vorbească cu Klaus Iohannis în termenii aceștia. Are o forță electorală și o statură politică pe care e greu să te duci, mai ales în Palatul Cotroceni, și să îi spui: «Noi ne-am hotărât să nu vă mai susținem». Permiteți-mi să mă îndoiesc”, declarase Rareș Bogdan, prin telefon, la România TV.

Afirmațiile lui Dan Barna s-au concretizat prin alegerea lui de alianța USR-PLUS ca unic candidat la prezidențiale, având șanse de a ajunge principalul contracandidat al lui Klaus Iohannis în turul al doilea. În același timp, s-au concretizat și avertismentele lui Rareș Bogdan: în plină campanie electorală, Rise Project publică dezvăluiri cu privire la afacerile posibil frauduloase cu fonduri europene pe care compania de consultanță a lui Dan Barna le-ar fi derulat în perioada 2011-2015. Imediat, se sesizează DLAF și, ulterior, DNA. Rămâne de văzut până unde se vor confirma amenințările lui Rareș Bogdan făcute la adresa contracandidatului lui Klaus Iohannis, având în vedere că alte previziuni ale fostului realizator TV s-au împlinit până la ultima consecință.

Așadar, actualul prim-vicepreședinte al PNL pare a fi vocea proiectelor lui Klaus Iohannis, proiecte care, după cât se poate vedea, până acum s-a îndeplinit în totalitate. Actualmente, principala preocupare a lui Iohannis este câștigarea unui nou mandat de președinte, fără a-și neglija planul mai vechi de a avea „guvernul lui”, format din oamenii partidului său, care să îi aservească Justiția lui, primul pas fiind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). 

Însă, pentru ca guvernul lui Iohannis să poată fi instalat, este nevoie de voturile ALDE. Liderul acestui partid, Călin Popescu Tăriceanu, a avertizat că nu va vota un guvern care intenționează să desființeze SIIJ. Totuși, PNL și ALDE au încheiat marți un acord de principiu, cu promisiunea că Guvernul Orban nu va umbla la Legea prin care a fost înființată SIIJ. La rândul său, UDMR a bătut, de principiu, palma cu PNL, sub condiția nemodificării legii alegerilor locale, deoarece UDMR are nevoie ca alegerile pentru primari și președinți de consilii județene să se desfășoare într-un singur tur de scrutin, ca până acum. 

În seara zilei în care Ludovic Orban își luase angajamentul să respecte cele două condiții puse de ALDE și UDMR în schimbul susținerii guvernului PNL, Rareș Bogdan intră în direct la România TV, unde spune: 

„O vom desființa (SIIJ)! Întrebați-l pe distinsul domn Tăriceanu - vă spun din start: vom desființa secția de magistrați! Este una dintre marile probleme care ne-a generat acest MCV catastrofal timp de zece ani de zile. Alegerile pentru primari, în două tururi de scrutin. Sunt absolut convins că atât dl. Tăriceanu, cât și dl. Kelemen Hunor, sunt responsabili și vor ști că trebuie să acorde votul de învestitură unui Guvern Orban care să ducă România exact acolo unde îi este locul, în rândul țărilor civilizate”. O profeție până acum contrafactuală, dar nu știm ce ne rezervă viitorul.

Ultima „coincidență” suspectă a avut loc miercuri, când liderul partidului Pro România, Victor Ponta, urma să se întâlnească cu Ludovic Orban, pentru a negocia o eventuală susținere a guvernului PNL. Ulterior, Victor Ponta a anunțat că partidul lui nu va susține guvernul Orban, deși a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.

În același timp, Nicolae Bănicioiu, parlamentar și vicepreședinte al Pro România, fost ministru al Sănătății la momentul producerii incendiului din Colectiv, a fost chemat miercuri la audieri la Parchetul General, dar a anunțat că nu se prezintă. El îi urma secretarului de stat din MAI, Raed Arafat, care fusese audiat luni în același dosar. Pretextul anchetatorilor este că vor să afle, după patru ani de la producerea tragediei și în plină campanie electorală pentru prezidențiale, detalii despre modul în care autoritățile au intervenit în noaptea de 30 octombrie 2015 și despre cum au fost ulterior îngrijiți răniții.