ACTUALIZARE 15.05/18.09 În urma discuțiilor de ieri, Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române a emis următorul punct de vedere:

În urma ședinței Biroului prezidiului Academiei Române de miercuri, 15.05.2019, ora 9.00, desfășurată în prezența Președintelui Academiei Române, dl Ioan Aurel Pop, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române vine cu următoarele precizări:

1. Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române (ISPRI), ca instituție autonomă, cu personalitate juridică, își poate selecta singur temele și obiectivele de cercetare, în acord cu profilul și obiectivele instituției și în consultare cu Academia Română (AR).

2. AR nu este responsabilă în niciun fel de rezultatele cercetăriilor desfășurate de institutele din subordine, dar sprijină orice demers de cercetare științifică, în orice domeniu, care vine în concordanță cu agenda de cercetare a respectivelor institute. Barometrul de opinie prezentat în Aula Academiei Române în ziua de luni 13 mai 2019, este în concordanță cu agenda de cercetare a ISPRI și a fost realizat strict în conformitate cu aceste obiective. ISPRI a realizat, în parteneriat cu institutul Inscop Research, primul Barometru de opinie al după 2007, realizat profesionist, științific și pe toate dimensiunile societății românești: socială, politică, economică, financiară, politică externă și de securitate etc.

3. Barometru cuprinde circa 100 de întrebări, din domenii diverse, altele decât cel politic. Nu a existat și nu există vreo tentă politică sau electorală în acest demers care să poată fi reproșată cuiva, fie inițiatorului al proiectului (ISPRI), fie realizatorului tehnic (INSCOP Researh) fie instituției diriguitoare (AR). De altminteri, cu ocazia prezentării publice (vezi aici), aceste precizări au fost făcute explicit și repetat de către vorbitorii la eveniment (acad. Victor Voicu, vice-președinte al Academiei Române, prof. Univ. Dumitru Sandu, prof. Univ. Dan Dungaciu, conf. Univ. Darie Cristea, cercetător Lucian Dumitrescu). Singura interpretare așa zis electorală a cercetării este analiza corelației dintre rezultatele votului și nivelul de participare la vot al populației. Stric pe baza acestei corelații au fost făcute estimările, sugerându-se limpede, argumentat științific/metodologic, că ierarhiile politice finale se vor decide pe baza acestui criteriu. În acest spirit cercetarea a prezentat mai multe variate de rezultate, în funcție de criteriul mai sus amintiti, sugerând și o serie de tendințe din această perspectivă. Nu există nicio altă implicație a cercetării noastre, după cum vom prezenta pe larg în materialele dedicate analizei rezultatelor (www.larics.ro, www.inscop.ro, www.ispri.ro).

4. Precizăm și cu această ocazia că ISPRI și INSCOP Researh vor pune la dispoziția publicului și a specialiștilor nu doar rezultatele sondajului, dar și baza de date utilizată în acestă cercetare. Precizăm că acest demers este aproape unic pe piața cercetărilor de acest tip din România, dar care vine să probeze, odată în plus, buna credință a celor care au realizat cercetarea.

5. În concluzie: a. nu există nicio intenție politică sau electorală în demersurile de cercetare ale institutelor AR, și orice interpretare de acest tip este neinformată, neavenită și neconfromă cu realitatea. Reacția presei, de înțeles, poate, în atmosfera de campanie electorală, nu se poate substitui unui demers de bun simț, care înseamnă plecarea de la realități, de la cercetarea concretă, nu de la relatări (de multe ori) partizane și simpliste; b. nu există niciun război între AR și institutele sale, după cum abuziv și neadevărat au acreditat unele organe de presă. Există doar intenția fermă și declarată a AR și a institutleor din subordine de a nu se implica în demersuri de tip politic sau electoral.

6. În ceea ce privește ISPRI, acesta își va continua activitatea pentru care funcționează sub egida AR. Rezultatele sale vorbesc de la sine despre rolul și menirea acestuia. De asemenea, va continua Barometrul de Opinie așa cum s-a angajat, ca un demers strict științific, academic, menit să dea seama nu doar de profilul actual, dar și de evoluția societății românești în ansamblul său. Dimensiunea politică este doar una dintre ele, nu singura, iar orice referire directă sau indirectă la acestă dimensiune va încerca să evite, ca și până acum, dar cu mai mult succes, orice tentă sau aluzie de tip electoral. Orice încercare de a denatura faptele, intențiile sau rezultateleR unor acțiuni ale ISPRI sau ale AR este neproductivă și nu ajută în niciun caz societatea românească, care vede în AR astăzi al treilea pilon al încrederii publice, după Armata Română și Biserica Ortodoxă.

 


ACTUALIZARE 16: 38 Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a declarat pentru Mediafax că studiul prezentat de INSCOP drept „Barometrul de opinie publică al Academiei Române nu a fost aprobat de instituție. „Eu nu am participat la acel sondaj, noi nu l-am aprobat”, a spus președintele Academiei Române.
 
„Institutele au autonomie în cadrul Academiei, iar Institutul Ion Brătianu are personalitate juridică. Conducerea Academiei nu controlează cercetările care se petrec în institute sau inițiativele institutelor", a spus Ioan Aurel Pop.

Problema sondajului dat publicității este aceea că a fost legat de numele întregului for științific nu doar de institutul care l-a realizat: „Institutul trebuia să prezinte aceste date fără implicarea Academiei Române, dar aceste lucruri le pot prezenta numai după ce vorbesc cu colegii mei", a spus președintele Academiei Române.

Până la ora publicării acestei știri, conducerea Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale "Ion I. C. Brătianu" (ISPRI) al Academiei Române nu a răspuns invitației MEDIAFAX de a-și exprima punctul de vedere cu privire la situația creată, notează Mediafax.
 
ACTUALIZARE 15:29 Conducerea Academiei Române a transmis marți că Barometrul de Opinie Publică al României, lansat în urmă cu o zi, care oferă informații legat de intenția de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai nu a fost comandat de instituție.

Biroul Prezidiului Academiei Române a transmis că „a luat la cunoștință cu surprindere de faptul că un institut al Academiei Române – este vorba despre Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale «Ion I.C. Brătianu» – a dat publicității un sondaj de opinie privitor la aspecte actuale ale vieții politice românești.

În comunicatul Academiei se subliniază că „un asemenea sondaj cu tentă electorală, apărut în plină campanie electorală, nu a fost niciodată comandat de Academia Română. Reamintim că instituția noastră nu se implică în chestiuni de natură politică”.

Potrivit Barometrului de Opinie Publică al României lansat luni, peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot, pe 26 mai, iar PSD și PNL au fost alese în egală măsură de aceștia, având scoruri apropiate în intențiile de vot.

Barometrul a fost realizat, așa cum a fost anunțat luni, de Academia Română, LARICS – Laborator pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”.
 
Știrea inițială

Președintele Klaus Iohannis conduce în preferințele electoratului pentru alegerile prezidențiale, conform Barometrului de opinie publică al Academiei Române realizat de INSCOP Research, în perioada 12 aprilie - 3 mai. Totodată, el se află pe prima poziție și în topul încrederii în personalitățile politice, fiind urmat de Gabriela Firea și Victor Ponta, scrie news.ro

„Rugați să indice cu cine ar fi înclinați să voteze la alegerile prezidențiale din acest an, 31,3% dintre cei chestionați îl aleg pe Klaus Iohannis (PNL), 12,3% pe Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), 9,8% pe Liviu Dragnea (PSD), 6,8% pe Dacian Cioloș (USR si PLUS), 4,5% pe Corina Crețu (Pro Romania), 2,2% pe Kelemen Hunor (UDMR), 1,5% alt candidat. 20% declară că nu sunt hotarâți, 7,1% că nu vor merge la vot, iar 4,5%  nu știu sau nu răspund”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marți, de INSCOP.

Astfel, din totalul opțiunilor de vot exprimate, Klaus Iohannis (PNL) beneficiază de o intenție de vot de 45,8%, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) de 18,0%, iar Liviu Dragnea (PSD) de 14,3%. Ei sunt urmați de Dacian Cioloș (USR si PLUS) cu 9,9%, Corina Crețu (Pro Romania) cu 6,5%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 3,2%, alt candidat cu 2,2%.

Față de luna martie, se observă o creștere a intenției de vot pentru Klaus Iohannis (de la 37,5% în martie la 45,8% în aprilie 2019), Călin Popescu Tăriceanu (de la 15,2% în martie  la 18% în aprilie) și Victor Ponta (de la 7,2% în martie  la 10,4% în aprilie). În schimb, înregistrează o scădere a intenției de vot Liviu Dragnea (de 17,4% în ianuarie 2019 la 16,8% în martie, respectiv 14,3% în aprilie) și Dacian Cioloș (12,7% în ianuarie la 13,0% în martie, respectiv 9,9% în aprilie). Datele comparative din lunile ianuarie și martie sunt extrase din cercetări sociologice anterioare realizate de INSCOP Research la comanda Fundației Konrad Adenauer, se precizează în comunicat.

De asemenea, rugați să indice cu cine ar fi dispuși să voteze la alegerile prezidențiale din acest an în cazul în care ar avea de ales în turul 2 între Klaus Iohannis și Liviu Dragnea, 41,6% dintre respondenți își exprimă preferința pentru actualul președinte, 18% pentru liderul PSD, 21,8% declară că nu s-au hotarat, 11,2% că nu vor merge la vot, iar 7,3% nu știu sau nu răspund.        


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.