În jurul exploatărilor de gaze din Marea Neagră se întețesc presiunile venite din toate direcțiile și se accentuează controversele. Adoptarea Legii Offshore și gazoductul BRUA se află în epicentrul acesto controverse, care, după acuzațiile aduse de Budapesta zilele trecute, au determinat MAE de la București să ia poziție. 

Ministerul Afacerilor Externe anunță, sâmbătă, că a luat notă cu preocupare de declarațiile ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională, și a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la București, privind motivația acestor opinii.

„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu preocupare de declarațiile lansate recent în spațiul public, inclusiv de ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională și a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la București, privind motivația acestor opinii. Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informații incorecte în ce privește România vine în contradicție cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România și Ungaria și al relațiilor bilaterale de cooperare, respect și încredere reciprocă firești dintre două state europene, membre UE și NATO. Partea ungară cunoaște, fără îndoială, foarte bine evoluțiile recente privind investițiile substanțiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport al gazelor și modul exemplar de cooperare a autorităților române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră și eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

Ministerul precizează, în acest sens, că legea privind derularea operațiunilor petroliere pe mare este pe agenda prioritară a Parlamentului României. MAE reamintește, de asemenea, părții ungare că, la sfârșitul anului trecut, entități din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacității de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România și Ungaria.

„De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată și inoportună. Readucem în atenție anunțul public făcut de operatorul român de transport al gazelor naturale în data de 4 iunie 2018 privind lansarea construcției infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale. Aceste dezvoltări au loc în condițiile în care partea ungară a evitat să își asume investițiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale", mai arată MAE.

Instituția reamintește că, în aceste zile, la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA.

 Reacția Ministerului Afacerilor Externe vine după ce Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susținând că este necesară menținerea presiunilor asupra României pentru ca țara noastră să înceapă extracția de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmații cu ocazia unei vizite la Washington. Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaționale la adresa țărilor din regiune care își încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România și Croația drept exemple în acest sens, potrivit MTI.