Noul ambasador al Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a donat prin intermediul ambasadei ruse 100 de euro pentru achiziționarea operei Cumințenia Pământului. Acesta nu s-a oprit doar aici, ci a publicat pe YouTube un filmuleț care vrea să arate "frăția de veacuri dintre poporul rus și cel român".

Foarte probabil, ambasada Rusiei a dorit să dea o replică unui clip în care este redată povestea aurului trimis la Moscova în Primul Război Mondial, aur care nu s-a mai întors la București.

"Istoria adevărată n-a fost scrisă de actori pe platoul de filmare, istoria adevărată a fost scrisă cu sânge, pe câmpul de luptă. Primul Război Mondial: armata rusă și armata română luptă împreună pentru independența României. Al doilea Război Mondial: armata sovietică și armata română luptă împreună pentru independența Europei. Industrializarea României: România se reconstruiește economic și social cu ajutorul Uniunii Sovietice. Copii trebuie să învețe istoria adevărată. Ambasada Federației Ruse în România donează pentru Cumințenia Pământului. România trebuie să-și recupereze valorile. Copii trebuie să învețe istoria adevărată", este mesajul transmis de ruși.

George Damian face o analiză și combate ceea ce se spune în film.

Ambasadorul Valeri Kuzmin este un diplomat cu un umor fin: mai nou a donat 100 de euro pentru achiziționarea statuii lui Brâncuși și a publicat pe Youtube un filmuleț care reia povestea cu ”frăția de veacuri dintre poporul rus și cel român”.

”Istoria adevărată n-a fost scrisă de actori pe platoul de filmare, istoria adevărată a fost scrisă cu sânge, pe câmpul de luptă. Primul Război Mondial: armata rusă și armata română luptă împreună pentru independența României. Al doilea Război Mondial: armata sovietică și armata română luptă împreună pentru independența Europei. Industrializarea României: România se reconstruiește economic și social cu ajutorul Uniunii Sovietice. Copii trebuie să învețe istoria adevărată. Ambasada Federației Ruse în România donează pentru Cumințenia Pământului. România trebuie să-și recupereze valorile. Copii trebuie să învețe istoria adevărată.”

Rândurile de mai sus sunt citite de o emoționantă voce feminină pe fondul unor imagini adecvate. Clipul Ambasadei Rusiei vine ca replică la un altul, de promovare a donațiilor pentru statuia lui Brâncuși, Cumințenia Pământului. Nici nu este de mirare că Ambasada Rusiei a simțit nevoia să dea o replică, în clipul românesc este redată povestea aurului trimis la Moscova în Primul Război Mondial, aur care nu s-a mai întors la București. Sărim peste cele câteva greșeli de scriere din clipul rusesc și trecem la greșelile istorice.

"În Primul Război Mondial România era cât se poate de independentă (bineînțeles, mulțumită în parte Rusiei pentru campania din 1877, doar că acest parteneriat a lăsat un gust amar prin faptul că Rusia a anexat sudul Basarabiei). În Al doilea Război Mondial parteneriatul sovieto-român a fost marcat de o maximă lipsă de încredere, iar României nu i s-a recunoscut statutul de co-beligerant împotriva Germaniei naziste", scrie Damian pe moldnova.eu

"România a început propriul proces de industrializare cu mulți ani înainte de ocupația sovietică. Iar pentru istoria reală a industrializării României și dificultățile parteneriatelor – cu occidentalii sau sovietici – trebuie să-i mulțumim istoricului Petre Opriș care a publicat pe Contributors.ro o serie de articole extrem de documentate. Industrializarea României în perioada dominației sovietice nu a fost pe gratis și nu trebuie să uităm că din punctul de vedere al Moscovei, România ar fi făcut bine să rămână o țară agrară", continuă Damian.

George Damian crede că gestul donației este unul eronat, iar românii nu au încredere în intențiile Rusiei.

"Îi înțeleg eforturile ambasadorului Kuzmin, transferat de la Chișinău la București. Caută culoare de comunicare cu românii – însă modalitatea prin care face asta este în mod fundamental eronată. Această abordare rămâne la același nivel cu ”frăția între popoarele socialiste”, doar din vârful buzelor, fără urmă de sinceritate.

România și-a asumat greșelile trecutului, a plătit și încă mai plătește pentru toate aceste greșeli. Nu ne este rușine cu istoria noastră, nu încercăm să ascundem nimic – ba dimpotrivă, cuprinși de beția demitizării unii istorici români exagerează. Între timp, în Rusia, un tânăr este judecat și condamnat pentru că a postat pe internet afirmația că Uniunea Sovietică a atacat Polonia alături de Germania nazistă.

În condițiile în care istoria este dogmă guvernamentală la Moscova nu prea poate exista o discuție sinceră. Pentru că de la Moscova ne va veni un pachet de afirmații istorice pe care să le admitem drept corecte. Ni s-a mai întâmplat asta, dar nu duce nicăieri. Și nu este vorba de rusofobie, românii nu sunt rusofobi – doar nu au încredere în intențiile Rusiei, iar chestiunea tezaurului românesc din Primul Război Mondial cristalizează această lipsă de încredere.

Ambasadorului Kuzmin i s-a încredințat o misiune imposibilă: să câștige încrederea românilor, însă nu i-au fost puse la dispoziție uneltele necesare. O sută de euro și un clip propagandistic pe Youtube ne pot face să zâmbim, cel mult", încheie acesta.