Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, a declarat, marți, pentru Agerpres, că regretă faptul că premierul Florin Cîțu interpretează comunicatul AFDPR din 12 martie în sensul că organizația „ar avea ceva” cu etnia evreiască. Reprezentantul deținuților politic arată că gestul lui Cîțu „este cea mai urâtă pagină a Partidului Liberal din ultimii 31 de ani”. Premierul „liberal” l-a demis, noaptea ca hoții, pe venerabilul supraviețuitor al crimelor dictaturii comuniste din funcția de subsecretar de stat în cadrul Secretariatului pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 - 1989.
 
 

„Toți aceia pe care eu îi reprezint sunt nu doar intrigați, revoltați, scârbiți de faptul că lângă noi, în temnițele și lagărele de exterminare, au murit înaintașii celor care m-au demis. (...) Îmi pare foarte rău că d-l prim-ministru interpretează, ba chiar dă apă la moară unora cum că noi am avea ceva cu etnia evreiască. Această etnie a adus științei și culturii mondiale personalități de mare calibru, pe care nimeni nu le poate contesta. A veni pentru o mână de nemernici să acuzi o etnie este o neghiobie. Este incredibil să întărâți pe unii împotriva altora. Eu la acest secretariat de stat nu am fost numit politic. (...) Este cea mai urâtă pagină a Partidului Liberal din ultimii 31 de ani, pentru că se interpretează ceea ce am vrut noi să spunem, să cerem”, a susținut Octav Bjoza.

El a adăugat că AFDPR nu contestă Holocaustul, iar, în opinia sa, singurul aspect ce poate fi discutat ține de „dimensiunile sale”. 

„Nu văd ce deranjează în treaba aceasta. Sub nicio formă nu voi accepta ca în țara asta să fie conflicte interetnice. (...) Holocaustul nu trebuie acceptat, indiferent că au murit 10 persoane, 100 sau mii. El a existat fără dubii”, a spus Octav Bjoza.

Prin comunicatul din 12 martie, AFDPR intenționase să transmită că ar trebui ca toți copiii foștilor deținuți politici să primească o indemnizație, a explicat el. Declarația a trezit rumori în rândul celor care, preluând retorica regimului comunist, îi asociază pe cei întemnițați pe criterii politice cu „criminalii de război”, naziștii sau aderenții mișcărilor interbelice de extremă dreapta. De cele mai multe ori, aceste etichete erau puse în mod manipulator de regim opozanților comunismului, numiți și „elemente reacționare” sau „dușmani ai poporului” de către slugile Partidului. 

Chiar și acceptând prin absurd argumentul că cei trimiși în pușcăriile politice de către comuniști ar fi fost exclusiv din rândurile simpatizanților regimului anterior, Octav Bjoza se întreabă: „Ce vină puteau să aibă copiii fasciștilor, naziștilor, legionarilor, evreilor, comuniștilor, românilor? Ce vină puteau să aibă copilașii rămași acasă pentru faptele comise de părinți? Așa vedem noi problema”, a argumentat creștinește președintele AFDPR.

Cîțu și-a motivat marți decizia de a-l demite pe fostul deținurt politic Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist prin aceea că președintele AFDPR ar fi pus la îndoială „dimensiunile Holocaustului” și ar fi sugerat că anumiți evrei sunt responsabili pentru „aducerea comunismului în România”. Cîțu confundă dorința lui Octav Bjoza ca urmașii foștilor deținuți politic să fie compensați financiar de stat pentru traumele suferite de strămoșii lor din partea autorităților române comuniste cu apărarea antisemitismului, făcând grava eroare să îi eticheteze pe cei care au pătimit în temnițele comuniste drept „criminali de război”. Or, majoritatea opozanților regimului proaspăt instaurat în 1945 nu erau nici criminali de război - adică naziști - și nici antisemiți, ci, pur și simplu, anti-comuniști. Prin atitudinea sa, „liberalul” Cîțu preia încă o dată, în vremuri democratice, retorica dictaturii comuniste, care îi cataloga pe aceștia drept „dușmani ai poporului”.

Nu puțini au fost liberalii care au taxat gestul ideologic și ilogic al premierului „de dreapta” de a valida retorica extremei stângi din România anilor 1945. După ce deputatul PNL Daniel Gheorghe a făcut apel la reconsiderarea deciziei umilitoare în primul rând pentru premier, și deputatul PNL Alba Florin Roman a avut marți o poziție similară, cerându-și scuze în numele liberalilor față de venerabilul supraviețuitor al temnițelor politice:

„Octavian Bjoza nu este doar numele președintelui foștilor deținuți politici, ci unul dintre ultimii eroi în viață ai neamului românesc. 

Un adevărat "Memorial al durerii” în carne și oase. 

Un om căruia regimul comunist nu i-a îndoit nici coloana vertebrală, nici convingerile!

Schimbarea domniei sale este o eroare. Văd că mulți arată cu degetul spre Florin Cîțu. 

Cei care au luat această decizie sunt, ca de obicei, în spatele cortinei. Ei iau decizii politice și le înmânează, în plic, premierului. 

Știu din câteva discuții cu domnul Bjoza că nu era tocmai confortabil cu acest post, mai ales după ce partea de revoluționari a rămas fără șef. Dar nu-și putea abandona puținii colegi, care mai trăiesc, de suferință din temnițele comuniste! 

Parcă suntem blestemați să nu ne prețuim adevăratele valori morale, decât după ce nu le mai avem. 

În cazul domnului Bjoza mai e încă timp pentru cei care au negociat „sinecura” unui erou să revină asupra deciziei. 

Iertare, domnule Bjoza!”, a scris Florin Roman pe Facebook
 
Președintele AFDPR a făcut și o serie de noi declarații în exclusivitate pentru Bugetul.ro, el răspunzându-i lui Florin Cîțu, care l-a acuzat că ar „mistifica istoria”, că induce public „un FALS GROSOLAN”. 

Premierul i-ar fi răstălmăcit ideologizant președintelui AFDPR un comunicat din 12 martie, Octav Bjoza arătând că  niciodată deținuții politic din România n-au avut ceva împotriva comunității evreiești. Mai mult, în aceleași închisori politice ale regimului comunist, în care „liberalul” Cîțu crede că se aflau doar „criminali de război” și filonaziști, au murit după ani de detenție și tortură inclusiv fruntașii Partidului Național Liberal (și ai tuturor partidelor istorice - n.r.) și făuritorii Marii Uniri. Prin deciziile sale, Florin Cîțu se dezice implicit de strămoșii liberalismului din România.

„Aseară am aflat, la ora 20:00. Eu am dat un comunicat în data de 12 martie. Noi avem în lucru, la Parlament, un proiect de lege care, de fapt, s-a tot plimbat de 30 de ani, sub diverse numere și diverse forme.

Legea nr. 221/2009 care dădea niște drepturi copiilor foștilor deținuți politic a fost declarată neconstituțională. Apoi, am avut un proiect de lege cu care ne-au plimbat prin Parlament 5-6 ani.

Acuma iar este în lucru o lege și au intervenit cei de la minorități, domnii Silviu Vexler și Ovidiu Ganț, și au cerut ca de prezenta lege să nu beneficieze copiii fasciștilor, legionarilor. Noi am considerat că este o mare nedreptate. Ce vină să poarte niște copii, pentru faptele comise de părinții lor? (în același timp în care urmașii juridici ai Grupului Etnic German beneficiază de retrocedări de clădiri importante de la statul român - n.red.).

Copiii noștri, trebuie știut, nu au avut niciun drept. Nu au putut urma la timpul potrivit școlile, meseriile, facultățile dorite și, chiar dacă unii cu întârziere au reușit să mai facă câte ceva, ei n-au putut promova în servicii niciodată.

Ei (Vexler și Ganț - n.r.) au intervenit de la minorități și au spus dom’le, nu se poate sub nicio formă. Eu am dat un comunicat de presă.

De aici, domnul prim-ministru Cîțu și mâna dreaptă a domniei sale, domnul Alexandru Muraru, au concluzionat că noi suntem împotriva etniei evreilor și contestăm Holocaustul. Fals grosolan, dom’le! Niciodată deținuții politic n-au avut și n-am auzit unul să aibă ceva împotriva etniei evreilor și, cu atât mai mult, să contestăm existența Holocaustului.

Categoric (n.r. – au răstălmăcit comunicatul)! Și prin asta au scris cea mai rușinoasă pagină a Partidului Național Liberal din ultimii 31 de ani.

Lângă noi au murit făuritorii Marii Uniri, lângă noi, în lagăre și în închisori, ca să vină acum cineva să ne învețe ce și cum. Trist, rușinos!”, a declarat, pentru Bugetul.ro, Octav Bjoza.

Președintele AFDPR îl acuză pe Cîțu că, prin gestul său, a semnat „o pagină rușinoasă a Partidului Național Liberal”, preluând din retorica regimului comunist acuzații la adresa anticomuniștilor care au pătimit în lagăre și închisori politice la mijlocul secolului trecut. El atenționează că foștii deținuți politici nu-l vor recunoaște pe cel pe care îl va numi premierul în funcție la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist.

„Toate tribunalele, care au funcționat în a doua jumătate a anilor ’40 și în anii ’50, au fost formate din pleava morală și intelectuală a societății românești. Aceia au format tribunalele. Toți ofițerii pe care Patria i-a trimis, ca să o reîntregească (pe frontul de Est - n.red.), toți au fost declarați criminali de război (după victoria sovieticilor și aliaților lor - n.red.).

Acum, iată, au reușit să facă o treabă de neimaginat. Am primit și din afara țării telefoane de susținere, de la cei care au suferit lângă mine și știu că eu niciodată n-am avut ceva împotriva vreunei etnii. A nu se uita că etnia evreilor a dat, de-a lungul anilor, culturii și științei mondiale personalități de primă mărime.

Iată cum suflă în tăciuni, ca să întrețină parcă o stare de tensiune nemeritată! O pagină rușinoasă a Partidului Național Liberal, scrisă de acest prim-ministru. Nu știu dacă va vrea să pună pe altcineva, noi, oricum, nu-l vom recunoaște”, a mai spus, pentru Bugetul.ro, Octav Bjoza.
 
Președintele AFDPR fusese invitat pe 16 decembrie 2019 de Patriarhul Daniel la momentul solemn dedicat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române împlinirii a 30 de ani de la căderea comunismului. Și la acea dată, Octav Bjoza atrăgea atenția că eroii nu sunt apreciați la adevărata lor valoare în România și că o țară care nu-și respectă eroii se îndreaptă într-o direcție greșită.

„Reprezint suferința neamului românesc, a acelora care au luptat întru salvarea demnității acestui popor, întru salvarea credinței strămoșești, a acelora care, mai presus de propria lor ființă, L-au pus pe Dumnezeu și Biserica noastră strămoșească. A acelora care nici în fața torturilor, a bătăilor, a înfometării, a muncilor silnice, a lipsirii de minime condiții de igienă și asistență medicală, au suferit, au murit mulți dintre noi, tot cu gândul la Dumnezeu și la Biserica noastră strămoșească. Nici în fața torturilor n-au renunțat. Este incredibil, este atât de înălțător ca, în acele situații-limită, în care mulți dintre noi ne-am aflat, și atunci când ți se cerea imperios să afirmi și chiar să scrii că renunți la Dumnezeu, nu au făcut-o. Chiar, aș putea spune, au preferat să moară decât să renunțe la Dumnezeu și la Biserica noastră strămoșească. (...) Îmi este greu, dar nu pot să nu recunosc că în această țară în care trăim, eroii nu prea au fost apreciați la adevărata lor valoare. Și cei din categoria mea am considerat și considerăm că o țară care nu-și respectă eroii se îndreaptă într-o direcție categoric greșită”, mărturisea Octav Bjoza în decembrie 2019. 

Aceea a fost și ultima aniversare în libertate a triumfului democrației, pentru că în 2020, după declanșarea pandemiei de coronavirus, toate manifestările publice, la fel ca și alte drepturi fundamentale, au început să fie aspru îngrădite, din rațiuni „sanitare”, dar disproporționat față de gradul real de periculozitate, vădindu-se prin aceasta posibile intenții dictatoriale de suprimare a libertății cuvântului și a celei de manifestare.